Carpatair a intrat în insolvenţă. Cauzele care au dus la această situație...

Carpatair a intrat în insolvenţă. Cauzele care au dus la această situație UPDATE Reacția reprezentanților aeroportului din Timișoara

14
DISTRIBUIȚI

avion carpatair 11

Compania aeriană Carpatair a solicitat şi obţinut ieri intrarea în insolvenţă cu intenţia de a urma un proces de reorganizare judiciară, scrie Mediafax. „Cauzele unei astfel de decizii sunt legate în principal de existenţa unor litigii împotriva Aeroportului Timişoara având ca obiect activităţi anticoncurenţiale investigate în prezent de Comisia Europeană, dar şi de instanţele şi autorităţile naţionale, daunele estimate depăşind 30 de milioane de euro”, potrivit reprezentanţilor Carpatair, scrie Mediafax.

În cursul procesului de reorganizare, compania va continua o activitate comercială normală, iar conducerea companiei va fi asigurată de actuala echipă de management condusă de Nicolae Petrov, sub supravegherea administratorului judiciar desemnat. Pentru perioada rămasă din sezonul de iarnă, până la sfârşitul lunii martie 2014, programul de operare a fost redus, menţinându-se zborurile profitabile.

Principalii acţionari ai companiei Carpatair, înfiinţată în anul 1999, sunt un grup de oameni de afaceri elveţieni. Reprezentanţii Aeroportului Internaţional „Traian Vuia” din Timişoara au anunţat pe 14 ianuarie că până în luna martie a acestui an compania Carpatair a decis suspendarea curselor de pe acest aeroport. Directorul Aeroportului Timişoara, Dan Idolu, a declarat că în perioada de iarnă, când traficul aerian este mai scăzut, compania Carpatair a decis suspendarea tuturor zborurilor de pe Aeroportul din Timişoara. Ultimele zboruri ale companiei Carpatair de pe Aeroportul din Timişoara au avut loc în 17 ianuarie. Compania opera de pe Aeroportul Timişoara aeronave către Cernăuţi, Bergamo, Roma şi Stuttgart.

Daniel Idolu afirma în mai anul trecut că societatea Carpatair are datorii de 3,3 milioane de lei şi 1,9 milioane de euro către aeroport, în timp ce oficialii Carpatair spunea că au contestat în instanţă sumele, pe motiv că au fost facturate abuziv pentru a favoriza Wizz Air. Idolu a declarat atunci, într-o conferinţă de presă, că problemele la instituţia pe care o conduce au început în 2011, când compania Carpatair a acuzat conducerea aeroportului că acordă ajutor de stat companiei Wizz Air, principalul competitor pe piaţa timişoreană, prin practicarea unor discounturi prea mari. Acuzaţiile s-au transformat într-o serie de procese, atât între Carpatair şi Wizz Air, cât şi între Carpatair şi Aeroportul Internaţional Timişoara (AIT).

Idolu a afirmat însă că vinovat de problemele companiei Carpatair este chiar managementul acesteia. Astfel, Idolu a explicat că această companie a folosit din 2007 Aeroportul Internaţional Timişoara drept nod aerian. Acest lucru înseamnă că doar între 13% şi 20% dintre pasagerii Carpatair plecau sau veneau în Timişoara, restul aflându-se în tranzit între destinaţiile din vest şi est ale companiei. În opinia lui Idolu, problemele Carpatair nu au fost provocate de venirea Wizz Air la Timişoara, ci de renunţarea de către companie, din motive care lui nu îi sunt cunoscute, la mai multe destinaţii.

El s-a referit şi la acuzaţiile de acordare a unor preţuri preferenţiale companiei Wizz Air. Potrivit acestuia, în 2008, Wizz Air plătea pentru fiecare pasager Aeroportului din Timişoara aproximativ 10 euro, în timp ce Carpatair avea un tarif pe pasager de 4,3 euro. În 2009, Wizz Air plătea 11,18 euro pe pasager, în timp ce Carpatair 3,79 euro. În 2010, Wizz Air a început să beneficieze de discounturi, ajungând să plătească 5,87 de euro pe pasager, în timp ce Carpatair plătea 3,65 euro. Începând din 2011, tarifele pentru cele două companii au început să fie similare, cu un mic avans pentru Wizz Air, ajungându-se ca în 2012 Carpatair să plătească 5,09 euro pe pasager, în timp ce Wizz Air achita 5,80 de euro.

Potrivit acestuia, Carpatair avea datorii de milioane de euro către aeroport, motiv pentru care s-a decis încasarea banilor în avans pentru serviciile prestate. Idolu a spus că societatea Carpatair datorează aeroportului 3,3 milioane de lei şi 1,9 milioane de euro. În replică, oficialii companiei Carpatair au afirmat atunci că prejudiciul adus de Aeroportul Internaţional Timişoara prin „măsurile discriminatorii” practicate în perioada 2008-2012 depăşeşte 10,5 milioane de euro.

„Prejudiciul cauzat companiei Carpatair de către Aeroportul Internaţional Timişoara depăşeşte suma de 10,5 milioane de euro şi se datorează măsurilor discriminatorii practicate de către AIT în perioada 2008 – 2012. Suma menţionată se referă doar la perioada 2010-2011, când, datorită politicilor tarifare ilegale practicate de conducerea Aeroportului Timişoara, a fost voit favorizat un concurent direct – compania maghiară Wizz Air.


Tarifele şi politicile comerciale respective au fost declarate ilegale, fiind dispusă şi anularea măsurilor în cauză prin hotărârea definitivă şi irevocabila a Curţii de Apel Piteşti din 16 noiembrie 2012. Carpatair a solicitat în instanţă recuperarea acestui prejudiciu, procesul fiind în derulare, începând cu data de 26 martie 2013, la Curtea de Apel Timişoara”, se arăta în răspunsul Carpatair.

Totodată, oficialii Carpatair au susţinut că reprezentanţii Aeroportului Internaţional Timişoara refuză să recupereze 4 milioane de euro de la compania Wizz Air. „În plus faţă de acţiunea de recuperare a prejudiciilor cauzate, Carpatair a mai depus şi o cerere de chemare în judecată prin care solicităm instanţelor să oblige Aeroportul Timişoara să recupereze neîntârziat de la Wizz Air suma de 4 milioane de euro – ajutor de stat ilegal acordat companiei maghiare în perioada de referinţă 2010-2011- ajutor care a fost anulat prin decizia irevocabilă a Curţii de Apel Piteşti din 16 noiembrie 2012. Acţiunea noastră este justificată de faptul că reprezentanţii conducerii aeroportului refuză să recupereze această sumă din iniţiativă proprie. Valoarea totală a ajutorului de stat pe care AIT este obligat să o recupereze de la beneficiar până în prezent – lucru pe care nu l-a făcut – se ridică în acest moment la peste 6,5 milioane de euro, ţinând cont şi de sentinţa irevocabilă din 16 mai 2012 a Camerei de Arbitraj de la Cluj, care a obligat Wizz Air la plata a 2,5 milioane de euro. Această sumă totalizează datorii ale Wizz Air către AIT vechi încă din 2009 şi pe care conducerea Aeroportului Timişoara nu le-a recuperat nici în prezent”, mai spuneau reprezentanţii Carpatair.

În ceea ce priveşte sumele pe care Carpatair le datorează Aeroportului Internaţional Timişoara, oficialii companiei spuneau că le-au contestat în instanţă. Curtea de Apel Piteşti a anulat la jumătatea lunii noiembrie a anului 2012 un ajutor de stat acordat companiei aeriene Wizz Air de către Aeroportul din Timişoara, decizia fiind irevocabilă, în cadrul unui proces iniţiat de competitorul Carpatair, reprezentat de respectiva casă de avocatură.

Decizia Curţii de Apel Piteşti a confirmat o sentinţă a Tribunalului Timiş, care a hotărât la 30 august 2011, în cadrul unui proces iniţiat de Carpatair împotriva aeroportului Timişoara, că reducerile oferite Wizz Air reprezintă un avantaj de natură economică atribuibil statului, în calitate de acţionar majoritar al aeroportului, că acordarea reducerii nu poate fi justificată din punct de vedere economic şi că măsura distorsionează concurenţa.

La sesizarea Carpatair, Comisia Europeană a deschis în mai 2011 o investigaţie cu privire la relaţiile contractuale dintre aeroportul din Timişoara şi Wizz Air, respectiv un contract de marketing încheiat în 2008 şi neplata unor taxe de aeroport în valoare de 2,6 milioane de euro, precum şi reduceri suplimentare de 72% până la 85% la toate taxele de aeroport pentru aeronavele de mare capacitate.

În luna septembrie a anului 2011, CE a emis o opinie preliminară conform căreia discountul oferit Wizz Air este ajutor de stat. În comunicatul transmis vineri, Carpatair arată că aeroportul Timişoara a fost, în perioada 2000-2013, baza principală de operare a companiei. Compania a investit 50 de milioane de euro la Timişoară într-o linie aeriană, fabrică de reparaţii de aeronave şi şcoală de piloţi. Carpatair a operat peste 380 de zboruri săptămânale pe Aeroportul Timişoara către 34 de destinaţii şi a transportat anual peste 500.000 de pasageri pe acest aeroport, potrivit companiei.

Carpatair a înregistrat în anul 2012 o cifră de afaceri de 245 milioane de lei (55,6 milioane de euro) şi pierderi de 36 milioane de lei (8,1 milioane de euro), potrivit Ministerului de Finanţe. Afacerile au scăzut cu 17% comparativ cu anul precedent, iar pierderile au crescut de patru ori.

UPDATE  Contactat de PRESSALERT.ro, Daniel Stamatovici, directorul comercial al Aeroportului Internațional „Traian Vuia”, a declarat că motivele insolvenței prezentate de Carpatair nu corespund realității. ”Este total falsă afirmația Crapatair: motivul real al problemelor lor este faptul că nu s-au adaptat la schimbările care au apărut pe piața aviației civile în Europa și România, începând odată cu aderarea României la UE. De exemplu, înainte de aderare, în România veneau investitori mici din Italia, acum românii pleacă la muncă în străinătate”, a explicat acesta. Stamatovici a mai trecut în revistă și sumele care fac obiectul litigiilor dintre companie și aeroport. „Abia acum au decis să își restructureze compania și modelul de afaceri, ceva ce ei trebuiau să facă demult. Chiar dacă e târziu, noi susținem reorganizarea Carpatair și repoziționarea pe piață, dar asta presupune și o reorganizare judiciară care urmează să se întâmple acum. Dacă le reușește reorganizarea judiciară și nu se ajunge la masa credală, atunci vom stabili cu administratorul judiciar modul în care datoriile Carpatair față de aeroport vot fi plătite. Este vorba de aproximativ 3.000.000 de lei, din care 2,5 milioane recunoscute în instanță și 1,8 milioane de euro, din care 1,4 milioane de euro recunoscute în instanță până în prezent. Sumele reprezintă taxe de aeroport aferente operării companiei”.

14 COMENTARII

  1. “Prejudiciul cauzat companiei Carpatair de către Aeroportul Internaţional Timişoara depăşeşte suma de 10,5 milioane de euro şi se datorează măsurilor discriminatorii practicate de către AIT . Suma menţionată se referă doar la perioada 2010-2011, când, datorită politicilor tarifare ilegale practicate de conducerea Aeroportului Timişoara, a fost voit favorizat un concurent direct – compania maghiară Wizz Air,directorul general AIT din acea perioada fiind diploma ing.Samartinean Cornel Mircea,10.01.2010-18.06.2012 ora 10:00.

  2. Companiile aeriene vin pe un aeroport daca pot scoate profit. Se pare ca Timisoara nu are nevoie de mai mult decit ce are acum.
    Acel trafic >1000k/an era dat de Carpatair care avea hub-ul la TSR si practic aducea pasageri din toata Romania (+ Ucraina: Lvov, Cernauti). Toti cetatenii astia n-aveau treaba cu Timisoara ci doar aterizau la TSR si apoi plecau in alta directie (hub and spoke). Dar intrau in statisticile oficiale.

  3. Compania Carpatair a luat decizia de a închide cursele operate pe Aeroportul Cluj, precum şi baza operaţională, din cauza faptului că aeronavele sale au fost obligate de reprezentanții aeroportului internațional Cluj-Napoca să achite taxa necesară pentru curățarea de zăpadă înainte de decolare.

  4. Reprezentanții Aeroportului Cluj-Napoca au precizat că situația s-a petrecut la zborurile de sâmbătă și luni. Astfel, comandantul aparatului de zbor de la compania Carpatair a așteptat luni până ce razele soarelui și-au făcut apariția, iar temperatura exterioară a crescut. Taxa de degivrare (n.red. curăţare a gheţii depuse pe fuzelaj şi aripi) costă aproximativ 700 de euro, iar pilotul a preferat ca vremea să topească gheața. Deoarece a refuzat să achite respectiva taxă, oficialii aeroportului clujean i-au interzis decolarea, lucru care a condus la o întârziere de 40 de minute pentru cei 40 de pasageri care se aflau la bord și voiau să ajungă la Timișoara.
    “Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca va sesiza Autoritatea Aeronautică Română, după ce piloţii companiei Carpatair au încercat, sâmbătă şi luni, să decoleze cu avioanele fără să efectueze operaţiunea de degivrare, adică de curăţare a gheţii de pe fuzelaj şi aripi. Sâmbătă, pilotul a încercat să îndepărteze gheaţa cu o mătură, ceea ce contravine procedurilor aviatice. Au stat cu avionul la sol până a ieşit soarele şi a topit gheaţa. Luni, cursa spre Timişoara trebuia să decoleze la ora 10.30, dar a decolat la 11.49, tot din cauza piloţilor care au refuzat să degivreze aparatul şi l-au ţinut la soare. Prin refuzul de a degivra avioanele se pun în pericol vieţile pasagerilor, iar noi nu permitem decolarea nici unui avion care nu este curăţat de gheata.

  5. „Este jenant…..asta a avut activitate in pdl ?Nu cred ca a vorbit in viata lui nici macar in fata a 5 oameni din postura de „om politic”.E inventia lui Ciobanu…a dus si el de colo colo niste hartii in campania electorala si e mare activist…..mai scutestene domnule Ostaficiuc .Are mare experienta…..produce CHILOTI,numai bun sa administreze al doilea aeroport ca trafic din tara. Vai de tara asta pe mina cui a ajuns!Huuu!pdlistilor!

  6. Una dintre cele mai neinspirate si paguboase numiri facute de catre fostul presedinte al CJ Timis, Constantin Ostaficiuc, a fost cea a lui Cornel Mircea Samartinean in functia de director general al Aeroportului International Timisoara. Dupa ce , in doar 2 ani a reusit sa puna aeroportul pe butuci si sa intre in combinatii si licitatii investigate acum de catre Curtea de Conturi si de catre Parchet, inginerul specialist in vandut ciorapei si chilotei de dama, isi da ca un mare specialist in aviatie, cu parerea despre viitorul dezastruos al aeroportului timisorean.

  7. Neregulile contestate de conducerea aeroportului se refereau la deficienţe în actele contabile ori la sume neîncasate din diferite contracte care au păgubit bugetul instituţiei conduse la vremea respectivă de pedelistul Cornel Sămărtinean. Comisia de control a constatat că la mai multe spaţii închiriate există diferenţe de suprafaţă care nu au fost facturate iar chiriile au fost mai mici faţă de tarifele aprobate de consiliul de administraţie, estimând un prejudiciu de 1.603.913,44 lei, cu TVA inclus. După ce aeroportul a făcut o altă experiză în urma căreia a rezultat o a treia variantă a suprafeţelor închiriate, Curtea de Conturi a ajuns la concluzia că, de fapt, nu se cunosc suprafeţele reale ale spaţiilor şi chiriile nu erau corect calculate. S-a constatat, de asemenea, că în 2010 şi 2011, potrivit contractelor pentru servicii aeroportuare, aeroportul a încasat bani mai puţini de la Carpatair şi Tarom faţă de tarifele prevăzute de consiliul de administraţie, deficitul fiind estimat la 1.711.943,67 lei. Un prejudiciu de 269.450 lei a fost stabilit ca urmare a subdimensionării spaţiului închiriat firmei Trinvest Bakery SRL şi a diminuării tarifelor aprobate prin hotărârea consiliului de administraţie. Firma aparţine verișorului deputatului pedelist Alin Popoviciu, iar controlul Curţii de Conturi vine să confirme mai multe dezvăluiri făcute de PRESSALERT.ro în legătură cu acest contract dubios.

    Nu au fost prezentate documente justificative care să confirme că o echipă de auditori ar fi identificat deficienţe de securitate a sistemului de stocare şi de transmitere a datelor şi nici vreun plan de măsuri pentru eficientizarea sistemului de supraveghere întocmit de firma Pre Quality, rezultând un prejudiciu de 130.466 lei. Pentru contractele de lucrări şi de furnizare semnate de Cornel Sămărtinean cu firmele MT Systems şi Agora SRL nu a fost prezentat un proiect tehnic sau de execuţie pentru instalarea sistemului de alarmă şi de supraveghere, nu există documente care să ateste lansarea comenzii, furnizarea produselor şi recepţionarea acestora ci doar un proces verbal de recepţie parţială care nu confirmă realizarea lucrării, plata făcându-se doar în baza facturii emise de furnizor.

    Printre deficienţele care nu au fost contestate de conducerea aeroportului pot fi amintite neurmărirea respectării clauzelor contractuale referitoare la termenele de plată şi necalcularea de penalităţi pentru achitarea cu întârziere a chiriei sau achiziţionarea unor maşini, echipamente, mobilier, aparatură birotică sau soft fără avizul ministerului de resort, aşa cum prevede legea. Curtea de Conturi Timiş a apreciat că bugetul de cheltuieli al aeroportului a fost depăşit în 2011 cu 110,22%, respectiv 3.567.870 lei.

  8. Părerea celor doi mari „specialiști” in aviație, defundatorul de bude idolu si chelnerul stamatovici(si la propriu si la figurat) e numai buna de scris pe o hârtie igienica si apoi sa te stergi la cur cu ea, exact așa cum face mustaciosul cu orice părere care nu ii convine.

  9. Ce ma mira cum sau activat postaci psd si pnl care de fapt sintmax 2. Cit de prosti santeti sa nu intelegeti ca astazi discutia era alta. Aveti cosmaruri cu aeroportul? Poate aveti ceva si ajutati aeroportul sa nu mai intre in faliment? Astazi din al doilea aeroport din tara , a ajuns pe locul cinci. Stai sa vezi cand o sa plece 70 % din oameni acasa in somaj ce frumos o sa fie. Oare cineva vrea sa falimenteze aeroportul si sa cumpere terenul? Asta e problema idiotilor.

  10. Cati bani plateste aeroportul la oamenii care castiga toate procesele ? Cine plateste viata lui Rodica Alexa care are mari probleme de sanatate ? La fel si pentru Lupu , Mihalcea si toti ceilalti care au suferit ? Vine vremea raspunderii.

  11. Oare a deranjet pe multi , cand Samartinean a facut ca un adevarat manager privat la aeroport si a reusit sa faca cel mai mare profit din istoria aeroportului.

  12. Voi vorbiti de furaciuni? Ce golani sinteti. Oare cand idolu a inchiriat tot aeroportul la o singura firma , fara bani nu stiati? Ca a dat pe gratis publicitatea din aeroport la un hotel nu stiati? Ca a furat la cargo cu un director bagat in fata toata marfa din aeroport si care a guitat la dna nu stiati? Ca a concediat abuziv 82 persoane care azi isi cer drepturile stiati? Ca nu a raportat Pcn , siguranta pistei stiati? Ha

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.