Sala de cenaclu a Uniunii Scriitorilor Români (Filiala Timișoara) a fost arhiplină cu ocazia împlinirii a 65 de ani de viaţă, 40 de ani de la debutul literar (revista cenaclului „Lumina”) şi 30 de la Editorial (Editura Facla) a cunoscutei scriitoare Nina Ceranu. Laude, felicitări, flori și cadouri – așa a fost întâmpinată laureata Premiilor Uniunii Scriitorilor din România. La eveniment au participat peste 50 de apropiați ai scriitoarei, printre care criticul literar Cornel Ungureanu, Ilie Chelaru, Paul-Eugen Banciu, conf.dr. Lucian Ionică și Ion Jurca Rovina.
„Pe Nina o cunosc demult. Am cunoscut-o la momente de bucurie și de tristețe și o admir că a reușit să depășească orice perioadă din viața ei. Este un om care muncește, care scoate cărți, investește bani. Sunt convins că dacă Timișoara va deveni Capitală Europeană nimeni nu le va mulțumi acestor oameni care investesc în munca lor. A scos peste 400 de cărți și e vorba de bani pentru că ea nu s-a îmbogățit din asta. De aceea este o luptătoare”, a mărturisit Ionică.
De 50 de ani în Timișoara
Nina Ceranu s-a născut în județul Mehedinți și s-a mutat în orașul de pe Bega la vârsta de 15 ani. Scrie din adolescență, de când se inspira din schițele lui Ion Luca Caragiale. Consideră că oamenii hipersensibili simt nevoia să evadeze, lucru pe care l-a făcut, dar pe hârtie. Și-a construit o lume paralelă care o ajuta să evadeze din lumea reală. „Oamenii hipersensibili au nevoie de o refulare, iar pe lângă acest handicap, Dumnezeu le mai oferă ceva.
Când aveam o suferință în lumea reală, evadam în această lume paralelă pe care am creat-o și cu care am funcționat. Din adolescență îl imitam copios pe Caragiale, după care m-am detașat și am avut lecturile mele”, a povestit Nina Ceranu. Scriitoarea povestește că a fi prozator e un lucru complex deoarece, pe lângă trăirile sufletești, experiențele proprii, experiențele celorlalți, e nevoie de lectură. „Fără să citești scriitori nu te poți raporta la ceva, nu știi unde te afli, nu știi cum să scrii, deși drumul tău e drumul tău, iar stilul tău e stilul tău”.
A făcut școala și facultatea la Timișoara și era fascinată de reportajul literar deoarece, în acest fel, a avut ocazia să lucreze mai mult cu sufletul interlocutorului. Primul volum (de proză scurtă) l-a publicat în anul 1983 cu titlul „Întoarcere cu Bucurie”. „Pe vremea aceea se debuta într-un volum colectiv. Eram cam cinci autori cu un număr anumit de pagini. Am avut șansa ca eu să apar singură într-un volum, ceea ce m-a detașat de ceilalți autori. Mereu am vrut să fiu altfel, dar nu neaparat să-i subclasez pe ei. Am vrut să am vocea mea”, a spus scriitoarea.
Mărturisește că mereu și-a dorit să scrie despre perioada industrializării, perioadă în care a trăit, și se pregătește să publice un nou roman la care lucrează de 10 ani. Scriitoarea povestește că o mulțime de oameni au venit în Timișoara pentru a-și întemeia o familie sau pentru a-și găsi un loc de muncă. „Am prins această perioadă în care mulți oameni au plecat din locurile lor de baștină și au venit la oraș. Pe vremea aceea nu se făceau buletine de oraș, iar acești oameni, eroi în romanul meu, se căsătoreau de formă pentru a obține buletin de oraș. Acești oameni au ajutat ca acest oraș să existe. Eu despre lumea asta am scris”, a explicat autoarea.
Nina Ceranu a câștigat mai multe premii pentru creațiile sale, dar consideră că mulțumirea e mai mare când primește premii de „acasă”, din Timișoara. Ultimul său volum publicat, de poezii, a fost scris în urma unei „ieșiri” în Italia, volum în care se găsesc lucruri care au impresionat-o și care va fi prezentat și în Italia. „Consider că daca nu gândești prea sus, nu poți să depășești un anumit prag. Mereu trebuie să vrei și să visezi că ajungi cineva”, a conchis scriitoarea.
