Analiza Curții de Apel Timișoara: „Nivelul de intervenție (alert) al DNA nu intimidează fenomenul corupției în sistemul judiciar”

Bilanţul Curţii de Apel Timişoara pe 2013 acordă o atenţie specială corupţiei din sistemul judiciar, având în vedere cazurile înregistrate în ultima perioadă – condamnarea definitivă a fostului vicepreşedinte al CAT şi condamnările în primă instanţă a celor doi judecători de la Ineu în dosare instrumentate de DNA – judecător Boloș Floriță și Tripa Aurel Ștefan. În urma analizei efectuate s-a concluzionat că „tendința de săvârșire a unor fapte de corupție există independent de sistemul de remunerație / salarizare existent în sistem, nefiind condiționată nici de situația financiară (bună) a magistraților în discuție, sau a familiilor lor; nivelul de intervenție (alert) al DNA în astfel de cazuri nu intimidează fenomenul corupției în sistemul judiciar, ceea ce poate semnala instalarea infracțiunilor ”de obicei” (ex. – situația de la Judecătoria Ineu, în care distanța dintre cele două momente de suspendare din funcție a celor doi magistrați este extrem de mică!); vârsta magistraților care atacă integritatea necesară și specifică sistemului judiciar nu este relevantă. De altfel, media de vârstă în sistemul judiciar este relativ redusă (în jurul a 40 de ani), iar fenomenul corupției într-o evaluare statistică pare a cuprinde în special magistrații tineri; calitatea motivării personalului în sistem prin instrumente specific manageriale, respectiv nevoile magistraților de apartenență socială la un grup de elită, de asemenea nu temperează fenomenul corupției (precizăm că, acest criteriu se verifică atât în cazul fostului vicepreședinte al Curții de Apel Timișoara, funcție de conducere importantă, în raport cu vârsta magistratului în discuție și etapa din carieră în care se afla, cât și în cazul doamnei judecător Boloș Floriță de la Judecătoria Ineu care a îndeplinit inclusiv funcția de președinte de instanță în cariera sa profesională”.

Printre posibilele cauze indentificate s-au aflat „calitatea procesului de evaluare individuală a magistraților, pur formală, sistemul de evaluare nefiind îmbunătățit substanțial până în prezent; criteriile de selecție / promovare în funcțiile de conducere la nivelul instanțelor, deficitare; anumite ”vicii” care pot fi identificate la magistrații care intră în conflict cu legea, disciplinar sau penal, precum consumul de alcool, etc; un sistem deficitar de evaluare în procedura de recrutare / selecție / promovare a magistraților din perspectiva indicatorului – toleranță față de integritate / corupție, dar şi centralizarea excesivă a unor atribuții în domeniul carierei / răspunderii magistraților la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, cu consecința scăderii autorității președinților de instanțe / curți în cadrul colectivelor de judecători pe care îl conduc”.

Ca exemplu s-a dat chiar cazul Floriţei Boloş care în urma uneie evaluari a Tribunalului Arad a primit calificativul bine „pentru devierea jurisprudenței la Judecătoria Ineu, aflată sub conducerea doamnei judecător Boloș Floriță, în cadrul unei anumite categorii de litigii judiciare, și erori în aplicarea principiului repartizării aleatorii a cauzelor”. Aceasta a contestat la CSM care a decis ca Floriţă Boloş să primească calificativul foarte bine. Ulterior, când aceasta a fost anchetată de DNA pentru fapte de corupţie s-a constatat că”procedura de începere a urmăririi penale / punerea în mișcare a acțiunii are directă legătură cu fapte din sfera aceluiași gen de litigii, în legătură cu care s-au constatat erori  în activitatea Judecătoriei Ineu”.