S-a deschis cea mai importantă expoziție ajunsă la Timișoara după 1989. Află...

S-a deschis cea mai importantă expoziție ajunsă la Timișoara după 1989. Află până când o poți vizita GALERIE FOTO

0
DISTRIBUIȚI

TEZAUR03_resize

O expoziţie de o excepţională valoare artistică şi documentară, intitulată „Aurul şi argintul antic al României”, care prezintă 1.004 de piese din patrimoniul a 32 de muzee din ţară, asigurate pentru suma de 69 milioane de euro, a fost vernisată în această după-amiază la Muzeul Banatului, în spaţiul expoziţional de la Bastion.

Iniţiativa acestui proiect aparţine Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti, după ce, cu patru ani în urmă, 140 de piese de tezaur dintr-un număr mai mic de muzee româneşti au fost expuse la Roma dar numeroase obiecte de mare valoare nu au fost incluse în expoziţie. Prin efortul unui număr impresionant de muzeografi din întreaga ţară, coordonaţi de dr. Rodica Oanţă-Marghitu de la muzeul naţional de istorie, expoziţia realizată ulterior va fi itinerată în 12 oraşe din ţară. După Bucureşti, primul dintre acestea este Timişoara, unde exponatele vor putea fi văzute până la sfârşitul lunii iunie.

Expoziţia reuneşte piese reprezentative din aur şi argint, de la o extraordinară varietate de podoabe până la monede, arme, vase de diferite forme şi obiecte de cult creştin, care au fost descoperite pe teritoriul României în urma săpăturilor arheologice, şi care au fost datate în diferite epoci începând din preistorie până în vremurile tulburi care au urmat retragerii romane, acoperind o perioadă de peste 6.000 de ani. Cele mai multe obiecte fac parte din expoziţia Tezaur Istoric al muzeului naţional de istorie, altele sunt expuse în muzee de istorie şi arheologie din întreaga ţară, dar sunt şi exemplare care, deşi cunoscute prin publicaţii de specialitate, nu au intrat niciodată în circuitul expoziţional, aflându-se încă în depozitele muzeelor.

Dincolo de valoarea metalelor din care sunt confecţionate aceste obiecte, remarcabilă este măiestria execuţiei şi simbolistica elementelor decorative, expoziţia prilejuind o incitantă incursiune în tainele îndepărtatelor milenii, care permite reconstituirea unor crâmpeie din viaţa civilizaţiilor străvechi de pe actualul teritoriu al României.


Observând obiectele în succesiunea lor cronologică, vizitatorul îşi poate face o impresie despre modul în care, de-a lungul mileniilor, meşterii care au realizat artefactele de aur şi argint, multe dintre ele unicate, au dat acestor metale noi şi noi forme, întrebuinţări şi înţelesuri, despre simbolistica ornamentaţiilor, poate identifica particularităţile unor epoci, obiectele fiind sugestive pentru multe detalii legate de traiul şi mentalitatea acelor societăţi arhaice. Ele sunt, de asemenea, o mărturie a evoluţiei tehnicii meşteşugăreşti, de la forme simple până la obiecte lucrate cu mare artă, cu figurine antropomorfe sau zoomorfe complicate şi fantastice sau cu incrustaţii la fel de meşteşugite. Mesajul pe care îl transmit aceste piese de tezaur este întregit o hartă a descoperirilor arheologice, de panouri şi texte explicative, astfel încât chiar dacă ele sunt disparate în timp şi spaţiu, sunt relevante pentru a reconstitui, fie şi imaginar, fresca unor vremuri în care erau preţuite podoabele, bogăţiile, prestigiul, arta militară sau sacralitatea, într-o nevăzută scară de valori apreciată şi respectată de civilizaţiile preistorice şi antice. A fost elaborat, de asemenea, un catalog al obiectelor de peste 700 de pagini, foarte bine documentat, care conţine fişele cu descrierea completă a tuturor exponatelor, indicând şi o bibliografie de specialitate, precum şi reproduceri ale unor obiecte, de mărimea unor cărţi poştale, care sunt puse în vânzare.

În cadrul expoziţiei au fost selectate obiecte reprezentative din aproximativ 150 de tezaure sau inventare funerare precum piesele de aur masiv din epoca neolitică de la Moigrad, unul din cele mai vechi din ţară, tezaurul din comuna dâmboviţeană Perşinari, din epoca bronzului, alcătuit din pumnale de aur şi o sabie de ceremonie de aur, cel din necropola de la Ostrovu-Mare, unde s-au descoperit monede romane din timpul împăratului Hadrian (117-138) până în vremea împăratului Valens (364-368) şi monede bizantine din epoci cuprinse între secolele VI-XIII. Printre piesele tezaurului de la Cucuteni-Băiceni, care aparţine civilizaţiei traco-getice şi ale cărui piese de aur cântăresc peste două kilograme, se remarcă un coif lucrat din tablă de aur prin ciocănire, bogat ornamentat cu motive zoomorfe fantastice şi simboluri solare, unul dintre cele mai valoroase obiecte geto-dace alături de coiful de aur de la Poiana-Coţofeneşti. Sunt expuse artefacte din tezaurul princiar descoperit la Agighiol, în judeţul Tulcea, cu piese de armură din argint aurit, vase de argint şi podoabe de aur, care au aparţinut culturii traco-getice, iar obiectele de argint de la Sâncrăieni, dintre care cele mai multe sunt cupe cu picior bogat ornamentate, aparţin, de asemenea, civilizaţiei geto-dace. Nu lipsesc nici piese din celebrul tezaur de la Pietroasa, cunoscut sub numele de „Cloşca cu puii de aur”, alcătuit din piese de aur decorate cu pietre preţioase, care au aparţinut, cel mai probabil, unor migratori de neam germanic, sau din tezaurele de la Apahida, din inventarul funerar al unor persoane de vază. Sunt expuşi, de asemenea, kosoni dacici şi câteva din celebrele brăţări dacice de aur descoperite la Sarmizegetusa Regia.

Pentru această expoziţie, muzeograful timişorean dr. Daniela Tănase a selectat 33 de piese din patrimoniul Muzeului Banatului. Cele mai vechi piese de aur din colecţiile muzeului sunt inelele de buclă descoperite la Alioş, care datează din epoca bronzului, purtarea în păr a acestor inele având rolul de a sublinia statutul social înalt al celui care le deţinea. Este expus, de asemenea, colierul cu pandantive din aur, decorat cu email, care provine dintr-un mormânt princiar descoperit la Sânnicolau Mare în urmă cu câţiva ani şi care este datat în secolul I d.Ch. Din epoca romană provine un inel din aur masiv descoperit la Tibiscum (Jupa), pe care este reprezentat un medalion oval în interiorul căruia se află două mâini încrucişate iar dintr-un mormânt descoperit în necropola de la Foeni, datat în secolele II-III d.Ch., provin mai multe piese de port din argint, deosebită prin simbolistica ei fiind o cataramă cu o placă dreptunghiulară, decorată cu o mască umană şi o scenă de vânătoare, redată stilizat dar sugestivă pentru modul de viaţă al acelei epoci şi care este o piesă unicat. Din epoca migraţiilor (secolul al V-lea d.Ch.) provin piesele de argint descoperite într-un mormânt din necropola de la Timişoara-Freidorf – o pereche de cercei, un ac de păr şi o oglindă. O piesă interesantă este şi coiful de bronz cu aplicaţii din argint care datează din epoca fierului (sec. VI-IV î.d.Ch.) descoperit la Găvojdia, una din puţinele piese de echipament militar descoperite pe teritoriul României.

Preţul unui bilet este de doar patru lei, interesul organizatorilor fiind acela de a atrage cât mai mulţi vizitatori, ţinând seama că şansa aproape unică de a admira exponate de asemenea valoare este un adevărat privilegiu care nu trebuie ratat. Expoziția de la Bastionul Theresia va putea fi vizitată până pe 29 iunie, în fiecare zi, mai puțin lunea. După Timișoara, expoziția va merge la Oradea.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.