România a transmis Comisiei Europene noul program de convergenţă, pentru perioada 2014-2017, anunţându-i pe oficialii de la Bruxelles că angajamentul de adoptare a monedei euro „va deveni un obiectiv realizabil şi necesar” la data de 1 ianuarie 2019.
„Cadrul macroeconomic din Programul de Convergenţă ia în considerare perspectivele mediului internaţional şi ale economiei europene din prognozele Comisiei Europene. De asemenea, scenariul macroeconomic propus pentru perioada 2014-2017 este convergent cu estimările CE despre evoluţia economiei româneşti. România realizează demersurile pentru participarea la Fondul Unic de Rezoluţie şi va întreprinde paşii necesari în vederea aderării la pilonii Uniunii Bancare. În paralel, progresele economice importante realizate pe parcursul anului 2013 şi estimările privind menţinerea acestei tendinţe şi în anii următori permit un orizont de timp mediu necesar îndeplinirii criteriilor de convergenţă nominală şi apropierea de convergenţa reală. În acest context, angajamentul Guvernului României de adoptare a monedei euro va deveni un obiectiv realizabil şi necesar la data de 1 ianuarie 2019”, se arată în document.
În acelaşi timp, într-un comunicat al Ministerului Finanţelor se arată că ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a participat, marţi, la reuniunea Consiliului ECOFIN şi la reuniunea Consiliului Guvernatorilor Băncii Europene de Investiţii, de la Bruxelles, unde a anunţat că, pe baza progreselor realizate în privinţa convergenţei reale şi nominale, a evoluţiei reformelor structurale şi a perspectivelor solide de creştere economică, Guvernul a stabilit 1 ianuarie 2019 ca dată ţintă pentru aderarea României la zona euro.
Guvernul arată, în documentul transmis la Bruxelles, că programul de convergenţă ilustrează capacitatea României de a se încadra din anul 2015 în obiectivul bugetar pe termen mediu (OTM), reprezentând un deficit structural al bugetului general consolidat de 1% din PIB (care nu include însă ajutorul pentru cofinanţarea proiectelor din fonduri europene cu efecte pozitive pe termen lung asupra potenţialului de creştere economică şi nici situaţiile prevăzute în Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii).
Pe termen mediu, obiectivul specific al politicii bugetare este reprezentat de ajustarea în continuare a deficitului bugetar, ţintele planificate fiind de 2,2% din PIB în 2014, iar pentru perioada 2015-2017 de un deficit sub 2% din PIB (conform metodologiei ESA).
Guvernul arată că, din punct de vedere al convergenţei reale, evaluată prin decalajele faţă de media europeană a produsului intern brut pe locuitor exprimat prin puterea de cumpărare standard (PCS), România a progresat semnificativ în ultimii doi ani, situându-se în prezent la circa 54% faţă de media UE-28, comparativ cu 52,9% în 2012 şi 51,2% în 2011.
„Experienţa noilor state membre care au aderat la moneda euro evidenţiază că un astfel de obiectiv este realist în măsura în care raportul faţă de media UE a produsului intern brut pe locuitor depăşeşte 60%.
În concordanţă cu evoluţiile economice explicitate în acest program, convergenţa reală a României va ajunge în anul 2018 la aproape 65%, existând perspectiva ca la orizontul anului 2020 produsul intern brut pe locuitor la PCS din România să reprezinte 70% din media europeană”, apreciază Guvernul.
Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat, marţi, că fixarea unui obiectiv ambiţios precum aderarea la zona euro în 2019 ar putea avea efecte benefice, de mobilizare a ţării, dar presupune o bună înţelegere a eforturilor din partea politicienilor, stabilirea unor termene intermediare clare şi consens larg politic şi social.
