Pictorul timișorean preferat de Prințul Charles expune la Art Safari. Cu ce...

Pictorul timișorean preferat de Prințul Charles expune la Art Safari. Cu ce lucrări se prezintă Muzeul de Artă

0
DISTRIBUIȚI

purple_fikl

Printre cei 350 de artişti români şi străini prezenţi la Art  Safari, cel dintâi pavilion profesional şi public de artă din România şi cel mai important eveniment dedicat artelor plastice, care este organizat în Piaţa Palatului Regal până la sfârşitul acestei săptămâni, se numără şi pictorul timişorean Gheorghe Fikl, care participă cu patru lucrări, intitulate „Purple”, Marble Hall”, „Shrine” şi „Baroque”. El a mai expus în importante galerii de artă din lume, precum Slag Gallery din New York (2008, 2009) sau Gallery Schortgen din Luxembourg (2012) şi are lucrări în colecţia privată a prinţului Charles, una din lucrări, „White Cadillac, Peacock and Gold Curtain” fiind aleasă personal, anul trecut, de Alteţa Sa Regală. Picturile lui Fikl sunt rodul unui puternic şi profund impuls lăuntric. În pofida măiestriei tehnicii picturale, a eleganţei recuzitei şi a somptuozităţii compoziţiei, nu se găseşte în lucrările sale nici o urmă de relaxare hedonistă, celebrare gratuită sau formalism estetizant, ci un mister ascuns, grav, chiar ameninţător, obţinut prin asocierile neaşteptate de factură suprarealistă şi prin ambiguitatea tensionată a semanticii finale.

Din cele şase secţiuni de prezentare, numai Micul Pavilion – spaţiul expoziţional destinat muzeelor – cuprinde opere de artă a căror valoare se apropie de 10 milioane de euro, o sumă considerabilă dacă se ţine seama de faptul că tranzacţiile de pe piaţa românească de artă se fac, încă, la sume modice.

În cadrul Art Safari – Pavilionul de Artă Bucureşti 2014, vizitatorii vor avea ocazia unică de a admira cea mai valoroasă operă de artă europeană dintr-o colecţie privată din România, tabloul „Tăietorul de lemne” de Camille Pissarro, estimat de specialiştii Sotheby’s la 3-3,5 milioane de euro.

Principala miză a pavilonului Art Safari este acela de a aduce Bucureştiul artelor vizuale, cu tradiţia sa culturală, în rândul marilor metropole occidentale.

Muzeul de artă, bine reprezentat

Muzeul de Artă Timişoara participă în calitate de invitat şi expune la standul său 12 lucrări ale unor artişti plastici timişoreni care au format cunoscutele grupuri „111” şi „Sigma”: Roman Cotoşman cu lucrările „Secvenţe vizuale 1” şi „Secvenţe vizuale 2”, tablourile „Pulsator 2” şi „Reflexe luminoase” semnate de Constantin Flondor.


Ştefan Bertalan este prezent cu lucrările „Ecuaţie plastică”, „Comuniune spaţială” şi „Demonul lui Maxwell” iar Doru Tulcan participă cu lucrările „Spaţiu ludic 1”, „Spaţiu ludic 2” şi „Spaţiul ludic 3”. În numele grupului Sigma sunt expuse lucrărilke „Piramida albă” şi „Turnul informaţional”.

muzeu

Cele două grupuri, care au activat la Timişoara între anii 1965 şi 1978 au marcat arta contemporană românească şi europeană prin lucrări constructivist-abstracte, limbaj geometric, op-art, „Spargerea semnului plastic”, precum şi prin cercetări legate de studiul formelor şi de o „Gramatică plastică”, aplicate nu numai unor lucrări de grup, ci şi prin pedagogia artistică difuzată. Ştefan Bertalan şi constantin Flondor au fost numitorii comuni ai celor două grupuri, din care au mai făcut parte Roman Cotoşman, Doru Tulcan, Lucian Codreanu, Ion Gaiţă şi Elisei Rusu. Momentul culminant al artei româneşti din cea de-a doua jumătate a secolului XX a fost legat to de grupul „111”, prin participarea la Bienala constructivistă de la Nurnberg din 1969, unde a primit elogiile şi recunoaşterea internaţională.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.