Timișoara din primii ani după revoluție, surprinsă în rândurile lui George Șerban

Timișoara din primii ani după revoluție, surprinsă în rândurile lui George Șerban

0
DISTRIBUIȚI

george serban

Cafe Text Bastion va găzdui miercuri, de la ora 15.00, lansarea şi prezentarea volumului „Nu cedaţi”, o sinteză a activităţii publicistice, civice şi politice a lui George Şerban, trecut în neființă acum mai bine de 15 ani. Volumul se doreşte a fi şi o încercare de recuperare a memoriei Timişoarei din acei zbuciumaţi ani care au marcat începutul ultimului deceniu al secolului trecut, când oraşul în care a izbucnit revolta împotriva regimului comunist se afla în avangarda eforturilor de a instaura în ţară un regim cu adevărat democratic.

Cartea, care cuprinde 200 de pagini, are un capitol care include cele mai importante articole de presă – editoriale, analize politice sau articole de opinie publicate de George Şerban în ziarul „Timişoara” între anii 1990-1996. Unele dintre acestea, cu titluri precum „Nu ne este frică”, „Frontul salvării comunismului şi Proclamaţia de la Timişoara”, „Un ciolan numit Revoluţie”, „Securiştii sunt oarecum irecuperabili?”, „Schimbare sau machiaj?” sau „Ce vor kaghebiştii români” s-au remarcat prin incisivitatea lor, făcând, totodată, o radiografie a politicii româneşti, în bună măsură valabilă şi astăzi.

Un alt capitol, care se referă la activitatea sa civică, cuprinde textul „Proclamaţiei de la Timişoara”, prima încercare de coalizare a forţelor democratice, cu pagini de manuscris ale documentului donat ulterior Muzeului Banatului, cel al Alianţei pentru Proclamaţia de la Timişoara, a cărei constituire, la momentul respectiv, s-a soldat cu o susţinută campanie de denigrări şi chiar ameninţări cu moartea, lista organizaţiilor care au aderat la proclamaţie.


Cel mai controversat punct al proclamaţiei, celebrul „punct 8”, cerea ca, pentru primele trei legislaturi, foştilor activişti comunişti şi ofiţerilor de securitate să le fie interzisă candidatura la alegerile legislative sau la cele prezidenţiale, iar „punctul 11”, care propunea descentralizarea economică şi administrativă, a fost deopotrivă atacat, fiind considerat ca un îndemn la secesiune.

După alegerea sa ca deputat în Parlamentul României, propunerea legislativă a lui George Şerban prin care ziua de 16 decembrie urma să fie proclamată „Ziua naţională de luptă împotriva dictaturii” a fost aprobată de forul legiuitor dar, din cauza morţii premature, nu a mai apucat să finalizeze alte iniţiative legislative.

Capitolul dedicat scriitorului George Şerban începe cu un motto: „În sufletul meu tot mai există speranţa că voi apuca ziua în care mă voi retrage din politică pentru a mă dedica exclusiv scrisului” dar nu a apucat să-şi împlinească acest vis, căci din politică s-a retras în tăcerea veşniciei. Au rămas doar paginile romanelor politice deja scrise, „Somnul”, publicat în 1983, şi „Iahtul”, respins în 1988 de cenzură, cele mai semnificative fragmente fiind cuprinse în volumul care va fi lansat miercuri.

Cartea, care cuprinde deopotrivă interviuri cu George Şerban şi fotografii din arhiva personală, va fi distribuită gratuit celor prezenţi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.