Timișoara avea, odată, niște porecle frumoase. Era, datorită arhitecturii din zona Cetate, Mica Vienă. Era, începând de la Wilhelm Mühle, „orașul florilor”.
Între timp, lucrurile s-au mai schimbat. Arhitectura frumoasă e încă acolo, dar momentan nu se vede de șantiere, deci Mica Vienă e suspendată temporar.
Aranjamentele florale nu mai sunt ce-au fost, iar după vremea din ultimul timp putem face trecerea de la „orașul florilor” la „orașul ploilor”. Sau, de ce nu, Mica Londră.
Și, ca o consecință a „orașului ploilor” – Mica Veneție. Dar ăsta e doar începutul. Avem palmieri? Timișoara – Micul Elche. Asta deși orașul spaniol, „capitala mondială a palmierilor”, este de fapt mai mic. Avem casinouri (electronice), câte șase pe fiecare stradă? Timișoara – Micul Las Vegas. Avem localuri care servesc fast-food, de cele mai multe ori kebab și șaorma, și tot la fiecare colț de stradă? Timișoara – Micul Istanbul. Avem câini fără stăpân (și fără număr) pe străzi? Timișoara – Micul București.
Noroc cu mediul de afaceri, că altfel eram demult pe drumul spre „Timișoara – Micul Detroit”.
si scopul acestui ‘articol’ e…..?