Spre deosebire de consilierii municipali, care, cu o singură excepţie, au ignorat cu desăvârşire prevederile legii şi nu au prezentat rapoarte anuale de activitate, dintre cei 37 de aleşi ai consiliului judeţean, 31 de consilieri au depus aceste rapoarte pentru anul 2012 şi 33 pentru anul 2013. La acestea s-au adăugat rapoartele de activitate ale vicepreşedintelui liberal Marian Vasile, întocmite grabnic în momentul în care noul algoritm politic făcea iminentă schimbarea sa, pentru a-i convinge pe consilieri că merită să-şi păstreze funcţia. Nici vicepreşedintele pesedist Călin Dobra nu a depus vreun raport de activitate, deşi, conform legii, vicepreşedinţii sunt asimilaţi consilierilor. Pentru anul 2012 nu au depus rapoarte consilierii Adrian Diaconu, Cătălin Tiuch – ale căror mandate au încetat în ianuarie 2013 – şi Sorin Supuran, consilier judeţean până în noiembrie 2013. Pentru anul 2013, acelaşi consilier Supuran nu şi-a prezentat raportul de activitate, el fiind înlocuit de Flavia Marinconi-Marcu abia la sfârşitul lunii noiembrie 2013. Titu Bojin, ca preşedinte al executivului, are statut aparte, asimilat cu cel al primarului. În afara textului de lege, consilierii judeţeni au beneficiat de ajutorul nepreţuit al unei hotărâri de consiliu din 2011, care stabileşte un raport-cadru cu principalele puncte la care aceştia trebuie să facă referire pentru a-şi prezenta activitatea (proiecte iniţiate, amendamente, întrebări şi interpelări, întâlniri cu cetăţenii, audienţe, delegaţii şi vizite, perticiparea la evenmente de interes public) şi care pare să fi fost mult mai eficientă decât însăşi legea.
Rapoarte şi amendamente identice
Dacă rapoartele comisiilor, semnate de preşedinţii acestora sunt întocmite cu mai multă rigoare, cei mai mulţi consilieri au răstălmăcit sensul raportului-cadru şi au înşirat, conştiincios, „principalele probleme dezbătute în cadrul şedinţelor de comisie” din care fac parte, deşi n-au avut vreo contribuţie la iniţiativa legislativă. Pentru a bifa cât mai rapid această corvoadă, consilierii s-au inspirat, în general, din rapoartele de activitate ale comisiilor, întocmite de preşedinţii acestora, de unde au extras unele fragmente, realizând colaje mai mult sau mai puţin inspirate. Pasaje din raporartele consilierilor care fac parte din aceeaşi comisie sunt identice sau aproape identice. Bunăoară, pentru anul 2012, referindu-se la amendamentele propuse, atât Aurel Lăzureanu cât şi Tiberiu Lelescu, membri ai comisiei economice, menţionează „introducerea rapiţei la preţul de 2,2 lei/t şi la carnea de ovine tineret preţul de 8 lei/kg, iar la carnea de ovine adulte preţul de 4 lei/kg. Alături de colegii lor Pompiliu Stanciu şi Ioan Daviţoiu, membri ai aceleiaşi comisii, consemnează: „am urmărit pe localităţi cum s-au folosit fondurile financiare de către primării conform destinaţiilor iniţiale pentru care s-au acordat, precum şi felul cum s-au realizat veniturile proprii preconizate a se încasa în anul 2012, realizarea obiectivelor de investiţii pe anul 2012”. Sursa de inspiraţie a fost raportul preşedintelui comisiei, Gheorghe Bologa.
Acelaşi mod de întocmire a rapoartelor se poate constata şi la membrii comisiei de urbanism, amenajarea teritoriului, lucrări publice şi protecţia mediului – o înşiruire pe mai multe pagini a rapoartelor şi proiectelor de hotărâre inaintate comisiei spre avizare, iar în 2013, cu excepţia raportului lui Liviu Marius Cocean, între rapoartele consilierilor Cosmin-Lăscuţ Costa, Dorin Cutu şi Marcel Mihoc există diferenţe minore, în timp ce rapoartele semnate de Ioan-Ştefan Szatmari, Dan Deian Plavoşin şi Mihai Bojin sunt identice. Ca punct comun, consilierii din comisia de sănătate au avut, în 2012, întâlniri cu primari din judeţ şi s-au deplasat, în bloc, la centrul de plasament din Recaş pentru a împărţi cadouri copiilor cu ocazia sărbătorilor de Crăciun. Şi rapoartele din 2013 au multe asemănări, mai ales cele ale consilierilor Liviu Borha şi Paul Moldovan. Rapoartele din 2012 ale consilierilor Marius Martinescu şi Traian Stancu, membri ai comisiei pentru administraţie publică locală, sunt absolut identice, cu excepţia unor detalii din ultimele două aliniate.
În 2013, Marius Martinescu şi-a expediat activitatea unui an în 12 rânduri care, deşi scrise cu caractere mari, n-au reuşit să umple jumătate de pagină.
Formulările sunt de genul „Am avut multe intervenţii în fiecare plen al C.J. Timiş, pentru a-mi susţine amendamentele propuse în cadrul comisiilor de specialitate”. Traian Stancu a copiat, pur şi simplu, raportul din 2012, modificând doar anul, fără să mai verifice dacă toate acţiunile înşirate corespund şi făcând mici completări legate de echipa de canotaj şi de aeroportul utilitar „Cioca”. Nici Ioan Dorel Demea, numit în locul lui Adrian Diaconu, nu a precizat ceva concret din activitatea sa dar încheie raportul mulţumit de prestaţia avută şi cu angajamente pentru viitor: „consider că mi-am îndeplinit toate sarcinile impuse prin natura calităţii pe care o deţin. Din aceste considerente, îmi propun pentru perioada următoare o implicare mai activă şi mai eficientă, în calitate de consilier judeţean”. Cele mai sintetice rapoarte sunt cele ale consilierilor din comisia pentru relaţii şi cooperare internă şi externă care, în linii mari, punctează, foarte expeditiv, cam aceleaşi lucruri. În 2013, Sorin Cociobea a fost prezent la depuneri de coroane, zile ale unor oraşe sau comune, rugi şi festivaluri, Oana Gaita a copiat raportul din anul precedent, iar Mihai Ritivoi a avut „puncte de vedere şi luări de cuvânt referitoare la hotărârile ce priveau completarea normativului privind dotarea cu autovehicule şi consumul lunar de carburanţi”. Rapoartele care respectă în măsura cea mai mare recomandările raportului-cadru sunt cele ale membrilor comisiei de cultură, unde paleta de preocupări este mult mai diversă, sunt enumerate acţiuni concrete iar sursa comună de inspiraţie este folosită cu mai multă discreţie. În 2013, şi cele cinci rapoarte ale membrilor comisiei, deşi destul de cuprinzătoare, sunt aproape identice, principala deosebire constând în caracterele cu care acestea au fost culese.
În campanie, pe bani publici
Mai mulţi consilieri au ţinut să menţioneze contribuţia pe care au avut-o la alegerile parlamentare din 2012. Dacă Tiberiu Lelescu, consilier PDL, se mărgineşte să consemneze că „am participat la campania pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012”, câţiva consilieri din fosta alianţă USL (Aurel Lăzureanu – PSD, Pompiliu Stanciu – PSD, Ioan Daviţoiu – PC) au recurs la o formulare mai bombastică: „Am participat la campania pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, unde USL a obţinut un succes răsunător şi bine meritat în judeţul Timiş”.
„Parcurgând drumurile judeţene personal”
Câţiva consilieri s-au hazardat să întocmească rapoartele prin forţe proprii, fără să ţină seama de şablonul de care s-a folosit cea mai mare parte a colegilor lor. Petru Juravle, consilier PP-DD, membru al comisiei economice, a enumerat, pe scurt, participarea la şedinţe dar preocuparea de căpătâi a fost judeţul: „Am vizitat peste 50 de localităţi din judeţ, parcurgând drumurile judeţene personal, pentru a m-a convinge de starea precară a acestora”, a cerut direcţiei de drumuri judeţene un raport cu starea drumurilor, investiţiile în derulare şi firmele care şi-au adjudecat licitaţii pentru lucrări de întreţinere şi reparaţii, s-a interesat de „întreţinerea spaţiilor verzi adiacente drumurilor judeţene cerând să se ia măsuri pentru executarea lucrărilor de întreţinere şi un control mai eficient”, întrucât „în urma deplasărilor efectuate în judeţ în jur de 90% din lucrări nu au fost efectuate”. Juravle s-a întâlnit cu cetăţenii din judeţ la sediul partidului şi „am facut un amendament… care a fost respins”. Spre final, consilierul ţine să precizeze: „Toate deplasările în judeţ au fost efectuate pe cheltuială proprie, fără a fi decontate”.
Raportul de activitate pe 2013 este aproape identic. Mihai Ritivoiu, consilier în comisia de cooperare internă şi externă, precizează că activitatea în respectiva comisie „a presupus printre altele amendamente la hotărârea privind aderarea judeţului Timiş prin CJT la ACS Poli Timişoara”. El este singurul membru al acestei comisii care spune, în mod explicit: „Nu am participat la nicio delegaţie sau vizită de schimb de experienţă în ţară sau în străinătate”. O ciudăţenie este şi raportul consilierului judeţean Cosmin-Lăscuţ Costa, secretar al comisiei de urbanism, care face o trecere în revistă a activităţii comisiei pentru relaţii şi cooperare internă şi externă, fiind un extras din raportul de activitate al acestei comisii.
