Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, că a transmis, săptămâna trecută, o scrisoare Avocatului Poporului în care îi solicită să analizeze posibilitatea de a ataca la CC Ordonanţa care aduce 97 de modificări la Legea educaţiei. Băsescu a spus că speră ca Victor Ciorbea să facă acest gest cât mai repede posibil, scrie Mediafax.
Despre acordurile de asociere la UE a Republicii Moldova, Ucraina şi Georgia
– Avem nişte probleme cu ţara. Sunt trei teme pe care doresc să le discutăm astăzi: promulgarea legii de aprobare a acordurilor de asociere a Republicii Moldova, Georgia şi Ucraina, ordonanţa de urgenţă privind promulgarea Legii educaţiei şi legea cu privire la reducerea CAS-ului.
– Azi am trimis la Monitorul Oficial legea de aprobare a acordurilor de asociere la UE a celor trei ţări.
– Aş vrea să trag o concluzie asupra a ceea ce s-a întâmplat din acest punct de vedere. Se dovedeşte că nimeni nu poate opri evoluţia unei naţiuni oricât de neconvenabil ar fi politic. Ştim evenimentele din Ucraina, dar vedem o armată ucraineană care cu arma în mână apară voinţa poporului. Îmi dorec ca armata ucraineană să lichideze în cel mai scurt timp opoziţia separatiştilor proruşi şi poporul ucrainean să-şi urmeze drumul pe care îl doreşte.
– În ceea ce priveşte Republica Moldova, putem spune că semnarea acordului este o mare satisfacţie pentru noi. A semnat atât acordul de liberalizare a vizelor, cât şi acordul de asociere la UE care intră în vigoare la 1 octombrie. Putem spune că şi Republica Moldova, chiar în condiţii vitrige, cu o Transnistrie agresivă şi o Găgăuzie refractară, iată că reuşeşte să semneze acordul de asociere şi să înceapă un drum de apropiere de UE.
– S-ar cuveni să tragem o concluzie: Miza Rusiei este una legată de controlul politic în zonă. Şi Federaţia Rusă are de câştigat în urma semnării acestor acorduri de asociere. Pentru că asocierea la UE înseamnă condiţii de competitivitate pe piaţa celor trei ţări, calitate la standarde europene a produselor şi serviciilor.
– Este un pas foarte important pentru cele trei ţări, dar nu o garanţie de intrare în Uniunea Europeană, iar acordul nu prevede nicio astfel de garanţie.
Despre Legea Educaţiei
– Am transmis o scrisoare Avocatului Poporului în care îl rog să analizeze posibilitatea de a ataca la Curtea Constitutionala ordonanţa care are 97 de modificări la lege
– Vreau să cred că Avocatul Poporului va face acest pas, chiar dacă nu o face cu bucurie. Plec de la premisa că dincolo de intervenţia mea, au fost şi alte intervenţii ale societăţii civile, ale altor politicieni, ceea ce poate îl va îndemna să facă această întâmpinare.
– De ce cred că trebuie făcut cât mai rapid acest pas? Anul şcolar începe în septembrie, îndată începe vacanţa judecătorească şi CCR are şi ea vacanţă.
– Fac un apel la Avocatul Poporului să facă întâmpinare la Curtea Constituţională cât mai curând.
– Trebuie prevenită începerea unor procese, precum doctoratul la fără frecvenţă.
Ştiu că Ponta nu are mare respect pentru doctorat, având în vedere cum l-a obţinut, prin plagiat, dar nu trebuie să extindă experienţa lui la scară naţională.
– Prin OUG sunt modificări aduse Legii Educatiei care au fost deja declarate neconstituţionale la anterioare analize ale CCR.
Despre reducerea CAS-ului
– Am primit la promulgare legea privind diminuarea CAS, dar am mari semne de întrebare privind oportunitatea acestei măsuri. Oportunitatea este legată de realitatea fondului de pensii. Avem un deficit pentru anul acesta de 12,3 miliarde de lei. Reducerea cu 5 la sută a CAS-ului pentru societăţi adaugă la deficitul de 12,5 miliarde încă 5 – 5,5 miliarde de lei. Asta înseamnă un deficit la fondul de pensii de 18 miliarde de lei.
– Legea nu propune reducerea CAS la salariat, ci la societăţi, salariaţii nu au niciun avantaj. Îmi este greu să-mi imaginez cum va fi compensată creşterea deficitului fondului de pensii.
– În Parlament, premierul spune din îmbunătăţirea colectării de către ANAF. Ştim foarte bine că bugetul din 2013 a suferit trei corecţii în minus din cauza necolectării conform planificării. Anul acesta, în primele 6 luni, cu toata taxa pe stâlp, avem un deficit de 2,4 miliarde de lei, deci rectificarea va fi din nou negativă. Nu văd de unde poate veni credibilitatea pentru ca peste noapte să se îmbunatăţească colectarea în aşa măsură încât să putem compensa cele 5 miliarde.
– Cred că Guvernul trebuie să aplice alte măsuri, care se vor duce din nou la populaţie, ca şi cele 35 de taxe introduse în acest an. Cred că una din ţintele Guvernului pentru a acoperi deficitul de 5 miliarde creat la fondul de pensii este creşterea de 2-3 ori a taxei pe proprietate. O altă sursă este mărirea taxelor actuale sau inventarea de alte taxe
– O soluţie ar fi creşterea numărului de locuri de munca, dar din păcate vedem o scădere a acestora. O altă soluţie ar fi creşterea salariului, în conditiile în care România are 4,4 milioane de salariaţi şi 5,4 milioane de pensionari. Oricum avem un dezechilibru uriaş, mai mult de un pensionar pe salariat. Ar fi solutie mărirea salariilor, dar nu ar accepta nici firmele, nici bugetul de stat.
– O altă sursă este tăierea investiţiilor. Pe primele luni, investiţiile au scăzut cu 25 la sută. Probabil că se va merge pe relocarea banilor către fondul de pensii, dar asta înseamnă diminuarea numărului de locuri de muncă.
– O alta soluţie ar fi accelerarea absorbţiei fondurilor, avem o situaţie dezastruoasă. Deja avem un risc de dezangajare consistent, de peste un miliard de euro. Sunt solutii, una mai proasta ca alta, plecând de la premisa că cele bune sunt greu de aplicat.
– Sunt îngrijorat cu privire la efectul promulgării legii şi, din acest motiv, voi uza de articolul 86 din Constutţie şi voi invita Guvernul la consultări.
– Ar fi păcat să ajungem din nou în 2015 în situatia din 2010, tot ca urmare a unor măsuri nesăbuite ale unui premier, atunci Călin Popescu Tăriceanu. Tot măsuri electorale pe care românii le-au plătit extrem de scump.
– Vreau să înţelegeţi şi riscurile. Există un risc privind deraierea acordului cu FMI. Nu ar fi mare problema, marea problema e că pierderm top-up, cele 10% adăugate de UE la proiectele de fonduri de coeziune. Cât timp avem acord cu FMI, se adaugă 10% la contribuţia UE, ceea ce înseamnă că la autostrăzi şi căi ferate, unde contribuţia UE e 85%, acum este 95%.
– Riscurile sunt foarte mari, de aceea nu voi promulga legea până la o discuţie foarte serioasă cu Guvernul legată de modul în care se poate acoperi reducerea CAS, care e foarte buna pentru companii. Problema e să nu punem în risc stabilitatea macro a ţării.
