Locuitorii din satele din Banat, încurajați să-și deschidă “soba de la stradă”...

Locuitorii din satele din Banat, încurajați să-și deschidă “soba de la stradă” pentru turiști. Cum va fi promovat turismul rural din zonă

0
DISTRIBUIȚI

poza-5530_1-640x464

În satele din Banatul românesc și sârbesc tradițiile nu au murit. Încă mai există localnici care respectă cu sfințenie obiceiurile care se țin din moș-strămoși, fac pâine pe vatră sau au diverse ateliere meșteșugărești. Cel puțin acestea sunt doar câteva dintre concluziile la care au ajuns mai mulți tineri de la Universitatea de Vest din Timișoara, care au realizat mai multe cercetări de teren în Banatul istoric, în perioada 19 mai – 27 iunie.

Otilia Hedeșan, prorector al Universității de Vest și manager al proiectului “Patrimoniul viu – O resursă nelimitată pentru dezvoltarea turismului”, în cadrul căruia s-a realizat cercetarea, a ținut să precizeze că Banatul istoric are o mulțime de elemente tradiționale, atât în Serbia, cât și în România. “Este un Banat complicat, dar în același timp deschis, adesea un Banat trist.


Unele zone au peisaje naturale foarte frumoase, altele au case cu arhitectură deosebită, tot felul de meșteșuguri. Am prins Rusaliile, Ispasul, rugi și nunți în teren, am văzut care sunt tradițiile și obiceiurile din Banatul istoric, și nu sunt deloc puține”, a precizat Otilia Hedeșan.

În total, s-au făcut cercetări de teren în zeci de localități din șapte areale din Banatul istoric, și anume Făget, Herneacova, Herculane, Caransebeș, Dubova, Kikinda și Zrenjanin. Informațiile colectate vor fi utilizate cu scopul de a atrage turiști în aceste zone. “Încercăm să-i convingem pe săteni să deschidă soba de la stradă, care mereu este pregătită să-și primească oaspeții și vrem să promovăm cât mai mult ideea turismului rural, de weekend, în Banat. Sunt convinsă că nu sunt puțini timișorenii care ar dori să-i scoată pe copii să vadă un animal, să trăiască într-o curte, să mănânce un fruct, o legumă din grădină. A fost identificat și potențialul turistic al fiecărei zone, precum și locurile de cazare. Vom aduce agenții de turism să  cunoască pensiunile, oamenii și să dezvolte acest turism rural”, a explicat Corina Răceanu, din partea Institutului Intercultural din Timișoara.

Proiectul se numește “Patrimoniul viu – O resursă nelimitată pentru dezvoltarea turismului”, este unul transfrontalier, România – Serbia, și va fi implementat timp de 14 luni.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.