Micul sat pescăresc Baziaș, poarta de intrare a Dunării în țară, locul...

Micul sat pescăresc Baziaș, poarta de intrare a Dunării în țară, locul perfect pentru o evadare de weekend. Ce puteți vizita

5
DISTRIBUIȚI

bazias1Numele localităţii Baziaş, sătucul de pa malul Dunării aflat la doar câţiva kilometri de graniţa cu Serbia, în județul Caraș Severin, se leagă de mănăstirea cu acelaşi nume care, după tradiţie, a fost întemeiată în anul 1225 de Sfântul Sava Nemanja, primul arhiepiscop al sârbilor,  considerat ctitorul mai multor mănăstiri. Legenda spune că acesta s-a oprit aici când a izbucnit o furtună foarte puternică, adusă de vântul „Coşava”. Sfântul n-a putut merge mai departe şi, supărat, i s-a adresdat vântului cu cuvintele „baş ziaş”, care în limba sârbă înseamnă „chiar urli”. De aici vine numele mănăstirii iar mai târziu cel al localităţii. Mănăstirea a ars însă de mai multe ori şi documentele acesteia au fost distruse, ea fiind menţionată abia în secolul al XVI-lea, într-un document turcesc. S-a aflat sub ocrotirea patriarhiei din Peć (Ipek după cucerirea turcească) din nordul provinciei Kosovo, unde exista un important centru religios al Serbiei medievale încă din timpul domniei lui Ştefan Duşan. Patriarhia ortodoxă sârbă s-a înfiinţat în 1557, graţie sârbului Mehmed Sokkolu (Sokolovici) care a ajuns ginere şi mare vizir al sultanului. Mănăstirea nu este menţionată în catastifele din 1660 şi 1666, când călugării ortodocşi din Ipek au venit în Banat după milostenii, semn că în anii respectivi era distrusă, dar a fost refăcută la începutul secolului al XVIII-lea, după cum reiese dintr-o inscripţie în limba slavonă care se află pe o piatră încorporată în zidul bisericii. Mănăstirea adăposteşte şi o icoană a Fecioarei Maria cu trei mâini, pe care credincioşii o consideră ca fiind făcătoare de minuni.

bazias_biserica_manastirii Important centru economic

Odinioară, Baziaşul era o localitate înfloritoare, cu un port însemnat, construit de austrieci în 1854, care avea să întărească importanţa comercială a zonei printr-o nouă cale de transport, după ce fusese construită calea ferată Oraviţa-Baziaş. În 1860, oficiul vamal de la Palanca fusese mutat la Baziaş iar 20 de ani mai târziu, aşezarea avea peste 500 de locuitori. Erau ani în care, prin gara din Baziaş treceau zilnic 21 de trenuri iar portul era plin de vapoare. Localnicii îşi mai amintesc poveşti ale bătrânilor care spuneau că atunci când venea trenul de la Vârşeţ, distracţiile ţineau până în zori.

bazias_1898

Oaspeţi de vază

Baziaş este locul în care au fost întâmpinate cu mare fast persoane de cel mai înalt rang.


Împăratul Franz Josef a poposit aici în două rânduri, în vara anului 1862 şi în toamna anului 1869 iar în mai 1866 a sosit la Baziaş cel ce fusese ales domn al românilor, Carol I. Tânărul principe călătorea cu paşaport fals, pe numele Karl Hettingen, deoarece Imperiul Austriac privea cu ostilitate alegerea sa ca domn al Principatelor. După două zile de aşteptare a vaporului, Carol s-a îmbarcat pe vas într-o cabină de clasa a II-a, cu care avea să-şi continue drumul spre Principatul României. Pe vapor s-a întâlnit cu I.C. Brătianu, care tocmai obţinuse sprijinul împăratului Napoleon al III-lea pentru noul domnitor, dar cum se aflau pe un vapor austriac, n-au schimbat nici o vorbă, prefăcându-se că nu se cunosc şi au ajuns cu bine la Turnu Severin, pe pământ românesc, la 8 mai. Carol a îmbrăcat uniforma de general român pe care o avea pregătită încă de la Düsseldorf, urcând apoi în trăsura care avea să-l ducă spre capitala noii sale ţări.  Localitatea a fost vizitată de Elisabeta (Sisi), împărăteasa Austro-Ungariei, şi de Wilhelm al II-lea, împăratul Germaniei. Aşezarea a intrat într-un declin economic după inaugurarea căii ferate Timişoara-Orşova, care era legată atât de Budapesta cât şi de Bucureşti şi după amenajarea, în 1897, a portului de la Moldova Veche. Cele două războaie mondiale au pricinuit, şi ele, numeroase stricăciuni aşezării iar după 1950, în urma răcirii relaţiilor dintre Gheorghe Gheorghiu Dej şi Tito, de la Baziaş până la Orşova a fost ridicat un gard uriaş de sârmă iar grănicerii stăteau permanent cu arma încărcată, gata să tragă în orice suspect care ar fi îndrăznit să se apropie de Dunăre.

bazias-intrarea dunarii

Rezervaţie naturală

Astăzi, în afara mănăstirii, un punct de atracţie mai reprezintă una din cele 14 rezervaţii cuprinse în arealul parcului naţional Porţile de Fier. Este o rezervaţie forestieră care se întinde pe 170 de hectare şi întreaga zonă are un excepţional potenţial turistic, cinegetic şi de pescuit. Potrivit tradiţiei, la 18 august, când sârbii sărbătoresc Schimbarea la Faţă şi hramul mănăstirii, aici se adună mii de pelerini, cu credinţa că cei care petrec o noapte la mănăstirea Baziaş vor avea noroc tot anul. Tot aici se decernează Marea Diplomă din Baziaş, un premiu literar care se acordă în fiecare an câte unui scriitor sârb cu ocazia celui mai important eveniment literar internaţional organizat de diaspora sârbă. Laureatul din acest an a fost Ivan Negrisorac, socotit unul din numele alese ale poeziei sârbe, care a fost desemnat câştigător după o selecţie foarte riguroasă.

 

 

 

5 COMENTARII

  1. Cand sunteti acolo intrebatil pe preotu de la manastirea din Bazias ce a facut cu un million de Euro pe care la primit de la ministerul cultelor ? PS….si pe preotu de la manastirea din satul Zlatita intrebatil de cei 400 de mii de Euro . Majoritatea preotilor din zilele noastre nu au nimic dea face cu Dumnezeu , ci mai mult au dea face cu ochiul dracului ! Niste javre jegoase .

  2. Mai nenormalule…tu sti ce vorbesti sau ai baut algocalmin cu vodca? Ministerul cultelor nu a alocat icna nici un ban chiar daca proiectele au fost depuse un urma cu multi ani, iar acele proiecte au fost depuse de consiliul judtean caras, nicidecum de preoti. Iar pentru cultura te generala pe care nu o ai, Baziuas-ul nu are preot.
    Asa ca mai documenteaza-te inainte sa deschizi gura…frustratule.

  3. am reuşit cu greu în anul 1978 sa ajung la Socol-Baziaş dela Naideş fiind obstrucţionat de graniceri, ca neavând voie sa vizitez zona respectiva de frontiera, am insistat şi am reclamat cum de nu se poate permite unui cetăţean român să îşi viziteze patria şi foarte greu fiind predat din post in post de grăniceri am parcurs cu maşina cei cca 35 km. şi am vizitat astfel Baziaşul, frica a păzit pe ideologia comunistă, dar nu a reuşit să îi păzească pe cei ce o slujeau orbiţi de privilegile şi funcţile lor, că alte fapte nu au dovedit s-a văzut cât de uşor şi pervers si-au parasit conducatorul.

  4. In atentia celor care urmaresc articolul de mai sus.

    In zilele noastre exista o campanie stricata, putreda si nenorocita a unor incornorati care lovesc in imaginea Bisericii Ortodoxe .

    catre Mircovi ,

    (1) Intai invata sa scrii !
    (2) Invata sa vorbesti !
    (3) Limbajul tau este execrabil probabil si viata care o ai este la fel !

    Din parte PRESSALERT ar trebui sa existe un cenzor / Administrator care sa elimine scursurile acestea / sau vorbele lor ( evident dintre comentarii)

    Din partea Bisericii Romane Ortodoxe ar trebui sa se sesizeze un alt Administrator responsabil cu imaginea , si in acelasi timp un avocat care sa cheme la judecata PRESSALERT , in cazul in care ADMINISTRATORUL paginii web nu-si face treaba .

    Semnat :

    mai exista si oameni cu frica de Dzeu
    mai exista si Smerenie
    mai exista si Dragoste

    (4) Ne cerem scuze cititorilor.

  5. Toate pamanturile sunt ale lui Olga Ghita care e primar in comuna Socol !!!si daca vrei sa dezvolti zona nu te lasa :)) mai degraba te ingroapa!! Este cumva vreo pensiune in zona daca tot ii faceti reclama la Bazias?!!

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.