Prilej de drumeție în Banatul Montan: duminică are loc „Nedeea românilor de...

Prilej de drumeție în Banatul Montan: duminică are loc „Nedeea românilor de pretutindeni”. Ce puteți vizita în zonă GALERIE FOTO

0
DISTRIBUIȚI

manastirea izvorul miron

Iubitorii de drumeţii şi de tradiţii folclorice au, duminică, prilejul de a lua parte la cea de-a XXXIX-a ediţie a tradiţionalei manifestări „Nedeea românilor”, care se va desfăşura la Valea lui Liman, una dintre cele mai pitoreşti zone ale judeţului.

Spectacolul, organizat de Centrul de Cultură şi Artă Timiş şi Primăria comunei Tomeşti, va începe la ora 11.00, printre participanţi numărându-se ansamblul profesionist „Banatul” şi solişti de „fală” ai Banatului, precum Liliana Laichici, Mihaela Petrovici, Carmen Popovici Dumbravă, Dana Gruescu, Dumitru Stoicănescu, Bogdan Toma, Maria Coman, Daniel Scorobete, Felicia Stoian, Georgiana Necşa, Iasmina Iova, Martius Bodea, Roxana Chiriţă. Alături de aceştia vor fi prezenţi „Dubaşii” din Tomeşti şi invitaţi speciali din Serbia şi Ungaria.

La nici o sută de kilometri de Timişoara, de la Coşava, se poate ajunge însă nu doar la Valea lui Liman, ci în multe alte locuri care merită a fi văzute. În zona satului Româneşti se află celebra peşteră, dispusă pe trei nivele, în cea mai frumoasă sală a acesteia fiind organizate, în fiecare toamnă, concerte simfonice ale filarmonicii timişorene. Tot la Româneşti se află mănăstrirea „Izvorul Miron”, ctitorită în 1912 de Miron Cristea, cel care avea să devină primul patriarh al României.

Nu departe de satul Tomeşti, spre munte, acolo unde Bega este încă un râu sălbatic, a fost înfiinţată cea mai veche fabrică de sticlă din actuala Românie, care a început să funcţioneze în 1826. De-a lungul timpului, fabrica a avut mai mulţi proprietari care au dezvoltat treptat fabrica. Aceasta avea ateliere de suflătorie, gravură şi pictură, sticlăria de la Tomeşti ajunsese cunoscută în diferite colţuri ale lumii, iar meşterii de aici – preţuiţi în centre de sticlărie celebre.


Nu departe, la Luncani, se află o la fel de renumită păstrăvărie, unde turiştii pot face un plăcut popas înainte de a-şi continua drumul.

Acesta poate continua pe versantul nord-vestic al munţilor Poiana Ruscă, unde se află mai multe sate menţionate încă din Evul Mediu ca făcând parte din districtul românesc Fârdea. Aici s-au păstrat, până astăzi, atât ocupaţii tradiţionale, cât şi case vechi, construite din bârne de lemn, cu fundaţie de piatră şi geamuri mici, uneori acoperite cu obloane, specifice zonei, cu porţi înalte dintre care multe mai păstrează încuietorile originale, din veacul al XIX-lea. Departe de viaţa tumultoasă a oraşului, satul Zolt este una dintre cele mai frumoase localităţi din zona montană a Banatului, supranumită odinioară, „blidul de aur”, datorită galeriilor de exploatare a acestui metal preţios care au existat aici.

La mică distanţă de Zolt se află satele Gladna Română şi Gladna Montană, aşezări la fel de pitoreşti, care evocă o lume de altădată, aproape dispărută. La capătul dinspre munte al satului Gladna Română a existat, pe o stâncă, o mică cetate de lemn cu şanţ de apărare şi val de pământ, care este pomenită în lucrări din secolul al XIX-lea.

„Poiana fetei” de la Fârdea îşi trage numele de la o veche legendă, din timpul stăpânirii turceşti. Se povesteşte că pe vremea când la Margina locuia un paşă turc, fiul acestuia se ducea deseori la Fârdea, unde locuia o frumoasă fată de român de care se îndrăgostise. Părinţii fetei s-au împotrivit acestei iubiri, considerând dragotea turcului o insultă, şi l-au omorât pe fiul paşei. Ca să scape de răzbunarea turcului, locuitorii s-au refugiat în Munţii Padeşului dar fata, la rândul ei îndrăgostită de fiul paşei, i-a trădat, iar turcii i-au omorât până la ultimul om. Nici fata n-a scăpat cu viaţă, fiind tăiată cu cuţitul chiar de fratele ei, după ce a numit-o trădătoare. Locul unde s-ar fi petrecut aceste cumplite nenorociri se numeşte şi astăzi „Poiana fetei”.

Cei care doresc să petreacă mai multe zile în zonă, pot opta, pentru cazare, la una din numeroasele pensiuni deschise aici în ultimii ani.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.