Senatul adoptă din nou reducerea CAS şi respinge cererea de reexaminare a...

Senatul adoptă din nou reducerea CAS şi respinge cererea de reexaminare a preşedintelui

0
DISTRIBUIȚI
<


div class="press-in-article" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center; margin-top: 5px; margin-bottom: 5px; " id="press-1536835681">

casa_poporului_51157800

Senatorii au adoptat, luni, în sesiune extraordinară, proiectul de lege care prevede reducerea CAS cu 5% la angajator în varianta trimisă la promulgare, ei respingând, în acest sens, cererea de reexaminare a preşedintelui Traian Băsescu.

Proiectul de act normativ a fost adoptat cu 96 voturi ”pentru”, un vot ”împotrivă” şi două abţineri, iar cererea de reexaminare a fost respinsă.

Pentru a grăbi intrarea în vigoare a proiectului de lege care prevede reducerea CAS cu 5% la angajator, parlamentarii au decis să se întrunească în ultima săptămână înainte de începerea sesiunii de toamnă pentru a dezbate acest proiect de act normativ, trimis Parlamentului de către preşedintele Traian Băsescu pentru a fi reexaminat „din punct de vedere al oportunităţii”.

Comisia de buget-finanţe a Senatului a adoptat, luni, un raport de admitere la proiectul de lege privind reducerea CAS la angajator, respingând cu unanimitate de voturi cererea de reexaminare a legii, transmisă de preşedintele Traian Băsescu.

Propunerea privind respingerea cererii de reexaminare a primit votul favorabil al tuturor senatorilor din comisie, deşi PNL şi PDL au criticat în dezbatere lipsa surselor de finanţare pentru această reducere cu cinci puncte procentuale a contribuţiilor sociale la angajator.

Ministrul Muncii, Rovana Plumb, prezentă la şedinţa comisiei de buget-finanţe, a declarat că, din analizele ministerului, încurajând angajatorii, pe piaţa forţei de muncă, la fiecare 20 de locuri de muncă existente se poate crea încă un loc de muncă.

Rovana Plumb a declarat în comisie că Ministerul Muncii şi întregul Guvern susţin reducerea CAS, precizând că este o măsură fiscală firească, de restabilire a normalităţii, pe o piaţă a muncii în care se doreşte crearea a cât mai multor locuri de muncă.

”În orice stat membru al UE şi nu numai, într-o economie funcţională, în momentul în care se înregistrează o creştere economică, se pot aplica măsuri de reducere a fiscalităţii pe piaţa muncii şi aceasta este o prioritate a Guvernului din momentul preluării guvernării”, a spus ministrul Muncii.

Rovana Plumb a mai precizat că s-a făcut un calcul şi îşi expirmă certitudinea că, încurajând angajatorul, pe piaţa forţei de muncă, la fiecare 20 de locuri de muncă se poate crea încă unul.

Aceasta a dat un exemplu, arătând că la nivelul lunii aprilie, când nivelul salariului mediu brut a fost de 2.400 de lei, o firmă plătea pentru un angajat un salariu mediu de 500 de lei, iar în situaţia reducerii cu cinci puncte procentuale a CAS va plăti 380 de lei.

”Este un calcul matematic pe care l-am făcut, rămân la dispoziţia angajatorului 120 de lei pe lună, ceea ce înseamnă că firmele pot, la fiecare 20 de angajaţi, să mai angajeze unul, iar sumele din această economisire pot fi folosite de angajator fie pentru a crea un nou loc de muncă sau pentru a face investiţii”, a spus Rovana Plumb.

Ea a mai afirmat că a mai făcut un calcul la sfârşitul lunii iunie şi ”la 1.600 de lei net câştig al unui salariat, o companie plăteşte 2.900 de lei”, adăugând că este nevoie de această reducere a fiscalităţii pe piaţa muncii.

”Este o măsură extrem de aşteptată în tot ceea ce înseamnă zonă economică, angajator, piaţa forţei de muncă, pentru a putea duce la creşterea economică”, a mai declarat ministrul Muncii, precizând că această măsură va duce la o scădere a muncii nefiscalizate.

Senatorul PNL Akos Mora a declarat că Guvernul nu şi-a făcut ”temele de casă”, prin reprezentantul Ministerului de Finanţe, şi nu a precizat exact sursele de finanţare, atât pentru 2014, cât şi pentru 2015, pentru acoperirea deficitului, astfel cum este prevăzut şi în cererea de reexaminare transmisă de preşedintele Traian Băsescu.

”Sumele sunt destul de consistente şi ar trebui precizate clar din ce surse şi ce capitole sunt luate”, a mai spus senatorul PNL.

Secretarul de stat în Ministerul de Finanţe Dan Manolescu a răspuns că, începând cu 2015, modul de fundamentare a bugetelor viitoare va ţine cont de această lege, şi măsurile care vor fi luate vor viza atât partea de cheltuieli, cât şi modalitatea prin care veniturile şi sumele existente, aplicabile a fi colectate, vor genera venituri care să acopere aceste minusuri.

Potrivit lui Manolescu, în privinţa obiectivelor încasărilor, de către ANAF, măsurile care au fost luate, în special în reorganizarea ANAF şi a înfiinţării Direcţiei Antifraudă, încep să producă efecte şi vor genera venituri care să suplimenteze bugetul de stat, astfel ca această măsură să poată fi susţinută.

Senatorul PNL Iulian Dumitrescu l-a întrebat pe reprezentantul Ministerului de Finanţe dacă ANAF a colectat pe luna iulie ceea ce şi-a propus sau are ”un deficit de vreo 600 de milioane de lei faţă de ce şi-a propus”.

”Ca şi sumă generală, au fost perioade când planul de încasări al ANAF nu a fost realizat, ceea ce per total a condus la o nerealizare, dar tendinţa este de îmbunătăţire a acestor performanţe (…) Prin urmare, dacă această tendinţă continuă, vom avea o tendinţă de depăşire a încasărilor realizate”, a răspuns Manolescu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.