Înfiinţate la începutul secolului trecut, liceul de fete „Carmen Sylva” şi liceul de băieţi „C.D. Loga” au rămas până astăzi printre cele mai prestigioase şcoli ale oraşului.
Liceul de fete „Carmen Sylva”
În urma reformei învăţământului din anul 1895 s-a pus şi problema organizării şcolilor de fete iar după deschiderea acestora, au început şi demersurile în vederea construirii unui local modern, potrivit pentru instruirea lor. Noul complex s-a ridicat între anii 1902-1903 pe un teren donat de primărie pe actualul bulevard C.D. Loga, unde se aflaseră zidurile cetăţii. Clădirea a fost construită după proiectele arhitecţilor Lipót Baumhorn din Budapesta şi Jakab Klein din Timişoara şi a costat 400.000 de coroane, fondurile fiind asigurate de ministerul maghiar al instrucţiunii şi de primărie.
Ea a fost concepută în stil neogotic englez, amintind de catedralele ridicate în acelaşi stil la începutul secolului trecut. Un corp al clădirii, cu faţada spre bulevardul Loga, era cel al şcolii, iar al doilea corp, spre bulevardul Eminescu, era clădirea internatului. Pe un teren pus la dispoziţie tot de primărie s-a edificat şi infirmeria şcolii. Cele două clădiri au intrări monumentale iar cea a şcolii a fost decorată cu trei vitralii terminate în arce ogivale, specifice stilului gotic, care sunt ornamentate cu crini. În interior se află 108 încăperi, care au fost amenajate ca săli de clasă, şi diverse anexe, iar internatul avea iniţial 60 de locuri, ulterior numărul acestora crescând la peste o sută.
Noua instituţie de învăţământ, numită iniţial şcoala superioară de fete, şi-a deschis cursurile la 1 septembrie 1903, şi a funcţionat, iniţial, cu şase clase, iar apoi cu opt, şcoala fiind ridicată la rang de liceu în 1916. În timpul primului război mondial, aici a funcţionat un spital de campanie iar cursurile s-au ţinut în clădirea internatului.
După instalarea administraţiei româneşti, din 1 octombrie 1919 liceul a primit numele de „Carmen Sylva”, pseudonimul literar al primei regine a României, Elisabeta, integrând, zece ani mai târziu, şi şcoala medie de fete din oraş. Şcoala a fost vizitată în 1923 de Regele Ferdinand şi de prim-ministrul Ionel Brătianu, care s-au declarat foarte mulţumiţi de felul în care aceasta se prezenta. A fost înfiinţată şi o capelă a şcolii, sfinţită în 4 septembrie 1924, iar un an mai târziu, Regina Maria şi Principesa Elena au vizitat, la rândul lor, şcoala, care le-a făcut o impresie foarte plăcută. Tot în anii interbelici s-au construit noi spaţii şi utilităţi în incinta şcolii. Între anii 1920-1921 s-a înfiinţat o bibliotecă cu 5.233 de volume pentru eleve şi alte 1.065 pentru profesoare, în 1938 s-a instalat încălzirea centrală atât în clădirea liceului cât şi în cea a internatului şi în acelaşi an, din fondurile comitetului şcolar, a fost modernizată instalaţia de curent electric. Întreaga clădire a fost reparată şi zugrăvită iar numărul volumelor bibliotecii a sporit la peste 7.000. În anii celei de-a doua conflagraţii mondiale clădirea a fost din nou transformată în spital iar după instalarea regimului comunist a fost liceu de fete, apoi şcoală medie mixtă. În 1957 şcoala a primit numele de „Eftimie Murgu” iar din 1970 a dobândit profil pedagogic. Şi-a reluat numele de „Carmen Sylva” după 1990.
Liceul de băieţi „C.D. Loga”
Încă de prin anii 1890-1892 s-a pus problema înfiinţării unui nou gimnaziu superior pentru băieţi în Timişoara, deoarece liceul piariştilor devenise neîncăpător pentru toţi cei care doreau să urmeze studiile secundare. Cursurile liceului real de stat pentru băieţi fuseseră deschise la 1 septembrie 1897 în clădirea şcolii de meserii din Piaţa Huniade dar primăria a donat un teren pentru construirea unei noi şcoli de băieţi, tot pe un teren defortificat de pe actualul bulevard Loga, nu departe de cel destinat liceului de fete. După ce s-au asigurat fondurile necesare, mai ales prin alocarea sumelor de către primărie şi minister, arhitectul budapestan Ignaz Alpár a întocmit planurile iar construcţia a fost ridicată între anii 1903-1904, costurile ridicându-se la 400.000 de coroane.
Deschiderea festivă a şcolii a avut loc la 1 septembrie 1903, în aceeaşi zi cu cea a şcolii superioare de fete din apropiere. Construcţia impresionează prin proporţiile ei echilibrate şi simetria ei, prin intrarea monumentală şi elementele de factură neobarocă folosite pentru decorarea faţadei. Se evidenţiază trei travee ale construcţiei, în care ferestrele primului etaj sunt încadrate într-un chenar iar cele de la etajul următor de câte o arcadă iar podul este mansardat. A devenit primul liceu românesc de stat din Banat în 1919 dar când a fost preluat de administraţia românească, cea mai mare parte a inventarului acestuia fusese distrusă sau rechiziţionată de trupele de ocupaţie sârbe. A fost necesară renovarea sa completă, liceul a fost remobilat, şi s-au înfiinţat biblioteci şi laboratoare la standarde moderne pentru acei ani. În 1945 a primit numele de C.D. Loga, însă pentru scurt timp, după reforma din 1848 fiind preferat cel al comunistului grec Nikos Beloianis. După ce a fost numit, şi mai impersonal, liceul nr. 1, numele de Loga a fost redat liceului în 1970. Numeroase personalităţi ale ştiinţei şi culturii româneşti sunt absolvenţi ai liceului C.D. Loga.
