Trei puncte de trecere a frontierei de stat vor fi deschise, temporar, luna aceasta, la granița cu Serbia. Sârbii celebrează Sfântul Vitus, iar românii Sfânta Maria în acest sfârșit de săptămână, astfel că autoritățile au considerat că e oportun ca oamenii să poată trece lejer granița.
”La solicitarea autorităţilor publice locale sârbe şi române, cu aprobarea Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră Române, la sfârşitul săptămânii se vor deschide temporar Punctul de Trecerea a Frontierei Foeni II (localitate de pe teritoriul României) – Jasa Tomic (localitate de pe teritoriul Serbiei), Valcani (localitate de pe teritoriul României) – Vârbica (localitate de pe teritoriul Serbiei) şi Lunga (localitate de pe teritoriul României) – Nakovo (localitate de pe teritoriul Serbiei)”, a declarat Laura Milea, ofițerul de prelații cu presa al Poliției de Frontieră Timișoara.Punctul de Trecerea a Frontierei Foeni II va fi deschis în perioada 14 – 18 august, între orele 08.00 – 20.00 (ora României), cel de la Valcani va funcționa în perioada 14 – 24 august, între orele 09.00 – 20.00 (ora României), iar Punctul de Trecerea a Frontierei Lunga va fi deschis între 15 – 17 august, între orele 09.00 – 20.00 (ora României);
Conducerea Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara a întreprins toate măsurile necesare pentru ca traficul peste frontieră să se desfăşoare în condiţii optime.
”Amintim tuturor cetăţenilor români că trecerea frontierei române spre Serbia se poate face în baza un document de călătorie valabil (carte de identitate sau paşaport). Atenţionăm posesorii buletinelor de identitate vechi, că nu le pot folosi la trecerea frontierei. Totodată amintim că poliţiştii de frontieră vor permite ieşirea din ţară a cetăţenilor români minori numai dacă sunt însoţiţi de o persoană fizică majoră”, a mai spus Milea.
Toți cei care vor trece frontiera la finele acestei săptămâni au posibilitatea de a petrece câteva zile speciale la Vîrșeț sau Belgrad.
Podgoriile de pe dealurile Vârşeţului, printre cele mai mari din Serbia, sunt cunoscute de secole, viticultura fiind una din ocupaţiile de bază ale locuitorilor. Sărbătorile organizate în cinstea culesului şi a vinului au şi ele o lungă tradiţie, prima sărbătoare a vinului fiind atestată documentar în 1856, atunci fiind plantate cu viţă-de-vie 10.000 de hectare. Cultura viilor este însă practicată din secolul al XIII-lea, când, sub dealurile aşezării trăiau aproximativ 500 de persoane. Numărul locuitorilor a crescut în timpul stăpânirii otomane. Pe deal a fost zidită cetatea, cu rol de apărare, iar germanii stabiliţi aici în timpul stăpânirii habsburgice au acordat, la rândul lor, o atenţie deosebită viticulturii, localitatera lăudându-se cu nu mai puţin de 286 de soiuri de vin.
