CC precizează, referitor la deciziile de neconstituţionalitate luate pentru Legea „Big-Brother” şi cea a cartelelor prepay, că puţine state europene au reglementat obligaţia identificării utilizatorilor de astfel de cartele şi că eficacitatea acestei măsuri, a constatat CE, nu a fost dovedită, scrie Mediafax.
„Puţine state europene au reglementat obligaţia identificării utilizatorilor de cartele preplătite (doar şase) şi au susţinut opţiunea adoptării de măsuri la nivelul U.E. pentru înregistrarea obligatorie a identităţii utilizatorilor de servicii preplătite, însă Comisia Europeană a constatat că eficacitatea acestor măsuri naţionale nu a fost dovedită, astfel că, în general, Comisia nu a fost convinsă de necesitatea de a acţiona în acest domeniu la nivelul UE (Raportul Comisiei Europene către Consiliu şi către Parlamentul European – COM(2011) 225 final din 18 aprilie 2011)”, arată plenul Curţii Constituţionale (CC), în urma reacţiilor privind legea cunoscută ca „Big-Brother” şi legea cartelelor prepay.
CC prezintă, în acelaşi punct de vedere, mecanismul prin care a luat deciziile de neconstituţionalitate, detaliat în contextul legislaţiei europene.
Astfel, Curtea precizează mai întâi că la nivelul Uniunii Europene a fost adoptată, în 2006, Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 martie 2006 privind păstrarea datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice accesibile publicului sau de reţele de comunicaţii publice şi de modificare a Directivei 2002/58/CE.
În 2008, Directiva a fost transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr.
298/2008. „În urma efectuării controlului de constituţionalitate, legea a fost declarată neconstituţională prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 1258 din 8 octombrie 2009, (…) pe motivul încălcării drepturilor fundamentale referitoare la viaţă intimă, familială şi privată şi la secretul corespondenţei, precum şi libertăţii de exprimare”, arată sursa citată.
A doua transpunere a Directivei 2006/24/CE în legislaţia naţională a fost realizată în 2012, prin Legea nr. 82/2012, cunoscută ca legea „Big Brother”, care, potrivit CC, „a consacrat soluţii identice celor reglementate prin legea anterioară, ignorând considerentele şi dispozitivul Deciziei Curţii Constituţionale nr.1258 din 8 octombrie 2009”.
În 2014, continuă CC, Directiva 2006/24/CE a fost declarată nevalidă prin Hotărârea din 8 aprilie 2014 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). „Prin hotărârea pronunţată, instanţa europeană a constatat că directiva analizată încalcă dispoziţiile art.7, art.8 şi art.52 alin.(2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, privind dreptul la respectarea vieţii private şi protecţia datelor cu caracter personal”, arată Curtea.
