EXCLUSIV Primarul Robu sprijină distrugerea unei părţi din centrul vechi al Timişoarei. Vezi prevederile dubioase care dezvăluie TUNUL IMOBILIAR pregătit peste drum de primărie FOTO DOCUMENT

Primarul Nicolae Robu şi-a asumat prin semnătura sa, în numele municipiului Timişoara, că va sprijini declasificarea mai multor clădiri istorice din centrul vechi, demolarea acestora şi, ulterior, aprobarea unor construcţii ale căror indicatori depăşesc limitele maxime legale. Documentul, botezat contract de parteneriat, a fost semnat, în 4 noiembrie 2013, de Robu cu Fundaţia Caritatea, reprezentată de Samuel Iszak. Fundaţia Caritatea din Bucureşti cea care este proprietara terenului aflat peste drum de Primăria Timişoara, unde acum este construită clădirea unde a funcţionat Liceul de Arte Plastice sau cea a Inspectoratului Școlar Timiș. Primarul a fost împuternicit printr-o hotărâre de consiliu local să negocieze pentru a găsi o soluție cu fundația pentru teren

Documentul prevede că fundaţia va dona Primăriei Timişoara un teren de „cca 400  mp afectat de Reorganizarea circulaţiei rutiere pe inelul I de circulaţie  şi reproiectarea infrastructurii rutiere şi de transport public”. În schimbul acestui teren, prin semnătura şi ştampila primarului Robu, în contract se arată că „municipiul Timişoara va acorda sprijinul necesar şi legal Fundaţiei Caritatea, în vederea declasării Ansamblului după iniţierea de către Fundaţie a procedurilor legale, precum şi în vederea obţinerii de către aceasta a următorilor indici de dezvoltare urbană CUT 3,95 şi POT 80%, calculaţi la suprafaţa anterioară donaţiei, condiţionat de compatibilitatea cu normele juridice în materie, regulametele de urbanism şi viitorul PUG (plan urbanistic general, n.a.) al Municipiului Timişoara”. Altfel spus, primăria este de acord, practic, cu distrugerea unei părţi din centrul vechi al Timişoarei, prin susţinerea declasificării clădirilor monument istoric. În condiţiile în care protejarea clădirilor monument istoric este, oriunde în lume, prioritară pentru autorităţi, acum municipalitatea se angajează să susţină scoatea acestora din circuitul care le salvează de la demolare. De altfel, Fundaţia Caritatea a depus la Direcţia de Cultură şi Protecţie a Patrimoniului Cultural Timiş o solicitare pentru un plan de intervenţie, care prevedea exact declasificarea clădirilor monument istoric şi demolarea acestora. Ulterior, planul a fost retras, fiind aprobat doar studiul istoric legat de zona respectivă.

Detaliile care dezvăluie tunul imobiliar

Contractul de parteneriat ascunde de fapt un tun imobiliar de proporţii, iar acest lucru este dovedit de angajamentele pe care Robu şi le-a luat în cazul indici de dezvoltarea urbană. Aceştia prevăd limitele maxime de ocupare a terenului de clădirile care pot fi construite pe terenul de pe care s-au ras clădirile monument istoric. Cei doi indicatori sunt, în realitate, peste limitele legale pentru că ei sunt raportaţi la suprafaţa iniţială, nu la cea care rămâne în urma terenului donat. Într-o clauză de la sfârşitul contractului se prevede că donarea terenului se va face doar după ce aceşti indici de dezvoltare urbană vor fi aprobaţi prin noul plan de urbanism general al Timişoarei, devenind, practic, literă de lege. Fără clădiri monument istoric pe teren, cu aceşti indici care permit construcţii „monstru”  în zona zero a Timişoarei, valoarea imobiliară a terenului de peste 8.000 de metri pătraţi va creşte cu câteva milioane de euro, actualii proprietari putând oricând să vândă unui investitor.

De altfel se prevede că „referirea la oricare din Părţile semnatare ale prezentei Convenţii va avea în vedere şi succesorii săi în drepturi”.  Contractul are şi o serie de prevederi ciudate în capitolul „interpretare” unde se prevede că „pluralul va include singularul şi invers” sau „referirea la orice documente contractuale va include orice modificare adusă sau orice înlocuire a acestora”.

Arhitectul şef, declaraţie şocantă

Contact de PRESSALERT.ro, Ciprian Cădariu, arhitectul șef al Timișoarei, a declarat că „eu nu am semnat niciun document. Am fost întrebat de domnul primar privind procedurile prin declasarea clădirilor şi i-am spus că noi nu avem niciun fel de atribuţii. Nu a ajuns un contract de genul ăsta la mine. Nu există astfel de indici urbani nici măcar în proiectul de PUG, aprobat în principiu de consiliul local. Indicii de care îmi spuneţi sunt mari.Din câte îmi amintesc, în PUG-ul care este în lucru, POT-ul este de 50 -70%, iar CUT 3-3,5, în funcţie de diverse criterii. Indicii pot fi stabiliţi numai printr-un studiu de urbanism, nu printr-un contract de orice fel”. Până la această oră, primarul Nicolae Robu nu a putut fi contactat pentru a-şi exprima punctul de vedere.

Ordinul Arhitecţilor din Timişoara susţine că „strategic este contraproductivă mărirea capacităţii infrastructurii rutiere în condiţiile în care aceasta duce doar la o creştere a traficului de tranzit în zona centrală (implicit a poluării aerului şi fonice), mai ales datorită faptului că lipsesc inelele 2,3,4 care să ofere alternative fie şi pe segmente parţiale corelate. Lărgirea în zona respectivă nu este o prioritate pe lista măsurilor de îmbunătăţire a condiţiilor de trafic şi mediu din Timişoara, fiind identificate proiecte mai presante, fără ca acestea să aducă prejudicii sau riscuri asupra patrimoniului local protejat.  Interesul public nu justifică implicarea activă a PMT în declasarea unui monument istoric, acest act fiind unul lipsit de viziune de planificare şi de cunoaştere a propriilor strategii şi a spiritului Timişoarei. Menţionăm încă odată că liceul de arte este un loc în care s-a scris istorie de artă în România prin grupul SIGMA, reprezentativ la nivel internaţional pentru o mişcare deschisă într-un sistem totalitar”.

UPDATE Primarul Nicolae Robu consideră că toate acțiunile de până acum respectă cadrul legal și sunt justificate pentru dezvoltarea orașului. „Nu a declarat domnul Cădariu că nu știe. Aţi citit că a declarat, o să vorbim luni ca să auzim ceea ce a declarat. La PRESSALERT.ro e o diferență între ceea ce apare ca impresie că declară oamenii, ca să facem diferenţierea. M-am consultat cu arhitecţii, inclusiv cu cei care lucrează la PUG şi nu mai purtaţi de grijă unor grupuri de interese cărora le e teamă de o investiţie acolo. M-aş fi aşteptat ca PRESSALERT să semnaleze cum arată un teren în paragină și o clădire în paragină nu să devină preocupat de ceea ce se poate face acolo. Nu s-a făcut nimic acolo, dar e dreptul proprietarilor să parcurgă toate etapele legale ca să îşi valorifice proprietatea. Suntem într-o ţară capitalistă, într-un stat de drept în care Constituţia garantează proprietatea, inclusiv posibilitatea de valorificare a proprietăţii după legi şi normative. Restul sunt discuţii sterile. Eu am declanşat scoaterea acelui areal din zona protejată pentru că nu mă pot împăca cu ideea că vizavi de primărie este o părăginitură pe care niciun cetăţean care nu cunoaşte aspectele legale o pune în cârca municipalităţii. Primăria şi-a asumat să aibă o atitudine pozitivă faţă de acest loc”, a declarat edilul-șef.

Edilul susține că o investiție acolo ar fi binevenită. „Este un loc care după toate regulile de urbanism poate fi folosit”, a mai spus Nicolae Robu