Melomanii aşteaptă cu nerăbdare concertul de revenire al legendarei formaţii Pro Musica....

Melomanii aşteaptă cu nerăbdare concertul de revenire al legendarei formaţii Pro Musica. Când va avea loc VIDEO

0
DISTRIBUIȚI

promusicaMult aşteptatul concert de comeback al legendarei formaţii Pro Musica, care va avea loc în 5 octombrie la Filarmonica Banatul din Timişoara, a iscat un viu interes în rândul melomanilor şi a specialiştilor muzicali din întreaga ţară. Primul concert – după 21 de ani de pauză – al formaţiei care a scris istorie în rock-ul românesc va avea parte de o serie de invitaţi şi va fi filmat, urmând ca în viitor să se lanseze şi un DVD cu acest eveniment. „Pro Musica este una din trupele de legendă din rock-ul românesc. Una din puţinele formaţii cu sound  original. Am mai spus că nici un grup românesc nu merită mai bine renumele de super grup ,ca Pro Musica. În orice formulă. Chitariştii Ilie Stepan, Erlend Krauser, Boian Perin, Nick Krakovschi, Bujor Hariga , basiştii în frunte cu Dixie Krauser, tobarii Mişi Farcaş ,Erwin Tarfulea şi Lică Dolga, claviaturistul Doru Apreotesei şi mulţi alţii dau dimensiunea afirmaţiei precedente. Îmi e greu să spun ce ar fi însemnat rock-ul românesc ,fără Pro Musica. Sau ce ar fi însemnat dacă formula din anii 80 ar fi rămas stabilă. Realizările personale ale muzicienilor sus pomeniţi ,accentuează regretul că valurile vieţii au risipit aceste valori. Dar Ilie Stepan a ştiut şi a găsit mereu resurse să menţină trupa la un nivel foarte ridicat. La Ilie ,mereu , <<zarurile au fost aruncate>> şi de fiecare dată erau 6-6“, ne-a declarat Marius Giura, organizatorul Festivalului Internaţional de Jazz de la Gărâna, un mare fan al formaţiei.

În opinia lui, cele mai importante melodii ale trupei sunt Glossa, Proteul Pasăre şi Timişoara, „pentru că sunt reprezentative pentru toată paleta stilistică a creaţiilor formației“. Visavis de momentul în care a luat contact cu muzica formaţiei, Marius Giura îşi aminteşte: „Încă din liceu ,eram prieten cu Boiţa (n.n. – regretatul Boian Perin) şi amic cu Erli, şi aşa am ajuns la câteva repetiţii. Apoi la concertele lor (cam toate). Sunt fericit şi onorat că sunt prieten cu aceşti oameni Dacă aş fi nevoit să conving pe cineva care n-a auzit de Pro Musica să vină la acest concert aş spune că între ce a fost, ce ar fi putut fi şi ce e acum, nu sunt mari diferenţe la Pro Musica. Atât doar că la acest comeback pot vedea şi auzi cum trebuie să se cânte şi de ce generaţia mea şi a muzicienilor din Pro Musica e atât de specială pentru spiritul oraşului nostru“, spune el. Realizatorul de emisiuni radio muzicale Bogdan Puriş consideră că Pro Musica poate să-şi depăşească statutul avut în anii 70 şi 80. „Din fericire nu vorbim la trecut. Pro Musica nu şi-a încheiat rolul. Cu talent, perseverenţă şi dibăcie grupul şi-ar putea chiar depăşi statutul avut în anii 70 şi mai ales 80. Azi peisajul muzical autohton e mult mai subţire. Cele mai importante melodii ale trupei în opinia mea sunt Glossă (pentru sensibilitate), Şi dacă şi Timişoara“. Emil Biebel, fondatorul primului magazin de muzică din România (Rocka Rolla) consideră că Pro Musica e una din cele mai importante trupe româneşti, care putea fi cea mai importantă dacă nu trăia alte vremuri. „E una dintre cele mai importante trupe româneşti, care putea fi cea mai importantă dacă nu ”trăia” alte vremuri. Nu am un top personal, iubesc tot ce a făcut această trupă.  Iubesc modestia lui Ilie Stepan care nu a făcut niciodată caz de faptul că a avut curaj să ne cânte din balconul Operei în 20 decembrie 1989.  Iubesc modestia lui Dixie, singurul care a avut curajul să îl infrunte pe marele ”porc” în vremea Cenaclului.


E păcat că uităm concertele de la Casa Tineretului sau cel de la Opera (trebuiau să fie două ) astea sunt împrejurările în care am făcut cunoştinţă cu muzica Pro Musica. Din cauza vremurilor am fost lipsiţi de cel mai bun line-up pe discul Rock Baroc. Din păcate Tic Petroşel nu avea ce să caute pe acel disc“, spune el.

Criticul muzical Mimo Obradov consideră că Pro Musica a deschis un nou capitol în muzica românească. „În perioada începutului anilor 70 o nouă generaţie a început să mişte din urechi la Timişoara, să descopere libertatea de expresie prin artă, dar mai ales prin muzică. Pro Musica a fost una din aceste formaţii născute din atmosfera creată de neliniştea şi creativitatea naivă dar sinceră a anturajului. La început a fost folk, muzica acustică, pentru că nu se găseau instrumente şi aparatură performante pentru muzica rock electrică. La clubul universităţii, la Casa studenţilor, la sala Lira, apoi la Casa tineretului s-au organizat tot mai multe evenimente, cu precădere studenţeşti, în care s-a cîntat folk şi s-a recitat poezie. S-a creat o mică scenă, un modest curent cultural care a permis şi expresia voalată prin metafore a atitudinii noii generaţii faţă de realitatea cenuşie. Pro Musica s-a distins de la bun început printr-o abordare mai profundă atît a muzicii cît şi a textelor. Era pe-atunci o modă să pui pe note versurile marilor poeţi români, să le cînţi acompaniat de chitara acustică, însă modul în care Pro Musica a îmbogăţit semnificaţiile şi sensibilitatea poeziei lui Eminescu a fost impresionant, a deschis porţile pentru nişte proiecte mai complexe, poeme de folk progresiv cu mai mulţi instrumentişti, cu mişcare scenică, pantomimă, tineri actori recitatori, spectacole puse în scenă cu regie. Astfel, am urmărit poemul spectacol 11 septembrie şi opera folk Creanga de cireş. Concertele au devenit evenimente iar la un moment dat s-a întîmplat inevitabilul. Percuţia s-a transformat în set de tobe, contrabasul în chitară bas iar viorile în chitări electrice. Pro Musica a devenit o trupă rock! De la coveruri după The Doors, Joe Cocker, The Rolling Stones pînă la compoziţii proprii a fost doar un pas iar atunci cînd acesta s-a făcut muzicienii au venit cu un concept original, elaborat cu atenţie, aparent sofisticat dar adaptat ideal expresiei uneo trupe electrice: rockul baroc. Pro Musica a deschis practic un nou capitol în muzica românească însă calităţile lor şi ceea ce au reuşit nu au fost sprijinite şi recunoscute la adevărata lor valoare. Nu am lipsit de la nici un concert al formaţiei în Timişoara, am ajuns chiar şi la Jebel cu ei cînd au oferit un concert celor internaţi la spitalul de psihiatrie de acolo. Proteul pasăre, Zările gri, Curcubeul, Pasărea „P”, apoi Glossa în varianta rock, Şi dacă, Dintre sute de catarge, au fost şi sînt creaţii care au adus o tuşă nouă însă profundă în creaţia muzicală autohtonă şi este o împrejurare fericită că după atîţia ani cei care le-au realizat sînt în măsură să le scoată din sertarele mai puţin umblate ale sufletului şi să le facă, într-un fel dreptate căci multe dintre aceste cîntece nu au avut parte de imprimări care să le pună în valoare. Doar cei care au fost prezenţi nu la unul, două, zece concerte Pro Musica, ci la sute de cîntări şi repetiţii ştiu ce valori poartă această muzică. Era păcat să nu afle şi ceilalţi“, spune Mimo Obradov.

Detalii despre preţul biletelor pentru acest concert de neratat pentru toţi melomanii se vor anunţa în viitorul apropiat. Video-ul prezentat mai jos este extras de pe DVD-ul concert „Live in Timisoara – După 20 de ani”, înregistrat în data de 16 decembrie 2009 la clubul Bunker din Timişoara, unde Ilie Stepan, Horea Crişovan şi Dixie Krauser cântă una din cele mai iubite piese ale formaţiei Pro Musica, Glossa.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.