Mai mulți zimbri de la Armeniș au murit în condiții suspecte. Autoritățile sanitar-veterinare din Caraș Severin suspectează că animalele au suferit de „boala limbii albastre” și au trimis probe de analize la laborator, în București, pentru confirmarea diagnosticului.
Primul care a murit a fost puiul, Prâslea, născut în Munții Țarcu la scurt timp după repopularea zonei. „Puiul a suferit de pasteureloză, o boală infecțioasă microbiană care apare la astfel de animale, vara”, spune Radu Tătaru, purtătorul de cuvânt al DSV Caraș Severin.
Apoi, săptămâna trecută, alți doi zimbri au decedat. „În urma analizelor noastre s-a confirmat suspiciunea de «Limba albastră» – o boală virotică, ce se manifestă la rumegătoare. E transmisă de niște musculițe foarte mici, care mușcă animalele și care, probabil, s-au înmulțit foarte mult în urma ploilor alternate cu călduri mari în zonă”, a mai spus Tătaru. În perioada următoare animalele vor fi injectate cu antibiotice.
Primii 17 zimbri care vor trăi în sălbăticie în Munții Țarcu (Caraș Severin) au ajuns pe 18 mai în locație.
Pentru început, au avut la dispoziție 160 de hectare apoi „țarcul” a fost extins, iar în final zimbrii vor avea la dispoziție, în Munții Țarcu, o zonă sălbatică ce se întinde pe nu mai puțin de 59.000 de hectare.
UPDATE Turma de zimbri din Munții Țarcu, pusă la încercare
Specialiștii WWF și Rewilding Europe monitorizează adaptabilitatea zimbrilor la sălbăticie, în condițiile în care trei dintre ei au murit în ultimele săptămâni. În anotimpul friguros, când zimbrii sunt foarte vulnerabili, situl va fi închis pentru tururi ghidate, sezonul turistic reluându-se la primăvară.
„Schimbarea de anotimp și o toamnă cu o umiditate sporită reprezintă perioadă cu un consum mare de energie pentru zimbri, lucru ce le-a scăzut imunitatea.Totodată perioada aceasta de trecere între anotimpuri în care animalele își schimbă părul, le solicită suplimentar organismul.
Aceste slăbiciuni vin în completarea unui stres pre-existent la care zimbrii au fost supuși în urma tranchilizării, transportului și schimbărilor sociale prin care au trecut la venirea în România. Toți acești factori și-au lăsat amprenta pe cei mai slăbiți dintre ei, iar trei dintre exemplare au murit. Așteptăm concluziile analizelor trimise către Autoritatea Națională Sanitar Veterinară din București. Există suspiciunea că boala limbii albastre, apărută pentru prima dată în România în ultimele luni, ar fi afectat aceste animale. Boala nu este contagioasă, ci se transmite prin culicoide (musculiţe înţepătoare), iar ceilalți zimbri din Armeniș sunt într-o stare stabilă și nu arată semne de slăbiciune. WWF-România a făcut apel la mai mulți specialiști din țară și străinătate, pentru a forma un grup de lucru care să găsească cele mai bune soluții pentru a proteja aceste animale în timpul iernii. În primăvară, un nou grup de zimbri va fi adus în Munții Țarcu, în vederea formării unei populații viabile de 500 de animale până în 2022”, arată Oana Mondoc, de la WWF România.
Dacă pe vremuri zimbrii rezistau cu brio gerului românesc, astăzi animalele sunt foarte sensibile. „Iarna este o perioada foarte grea pentru aceste animale, iar prioritatea noastră în acest moment este ca zimbrii să să se desfășoare într-un cadru cât mai sălbatic, fără contact uman, care poate fi o cauză de stres suplimentară. Resălbăticirea nu este un proces ușor, aici ei învață să trăiască liberi, să își caute singuri hrana cea mai bogată în nutrienți și să se ferească de prădători.” spune Joep van de Vlasakker, specialistul în zimbri al programului Rewilding Europe.
Zimbrul este o specie cheie pentru fenomenul de „resălbăticire”, alimentația sa având un impact real asupra vegetației. El consuma iarbă dar și mărăcini, puieți și arbuști, formând astfel ochiuri de pădure și un peisaj mozaicat, contribuie la fertilizarea pajiștilor, bătătorindu-le, răscolind nisipul și noroiul, iar în felul acesta ajută la menținerea unei diversități biologice ridicate.
