VIAȚA DUPĂ RĂZBOI Batković, satul din Bosnia și Herțegovina unde trăiesc „românii...

VIAȚA DUPĂ RĂZBOI Batković, satul din Bosnia și Herțegovina unde trăiesc „românii negri”. Cine sunt ei și cum au ajuns acolo GALERIE FOTO

3
DISTRIBUIȚI
<


p>bosnia satul romanilor negri (5)

„Vorbiți românește?”, am întrebat-o. După o pauză de câteva secunde, și-a ridicat privirea din pământ, s-a uitat în ochii mei și mi-a răspuns „da. Cum nu?”. Sinceră să fiu, mă așteptam la un „ne razumem” (nu înțeleg) sau la o figură mirată, dar spre uimirea mea, vorbea limba română.

În incursiunea mea din Bosnia și Herțegovina am aflat de satul Batkovic, aflat la doi kilometri de Bijeljina, unde trăiește o comunitate de aromâni. Curiozitatea m-a trimis în respectivul sat, unde am ajuns într-o după-amiază ploioasă. Nu părea un sat, ci mai degrabă o periferie de oraș aglomerată de vile imense. Multe dintre ele erau în stadiul de construcție, unele erau terminate, dar viu colorate în roșu sau galben. Aveau porți imense și erau înconjurate de garduri sofisticate. În schimb, la toate găseai coloane copiate după modelul coloanelor grecești ionice, dorice sau corintice. Deși erau impunătoare, toate aceste locuințe păreau părăsite.

La un colț de stradă am întâlnit-o pe Mara. Mi-a sărit în ochi părul ei vopsit într-o nuanță de roșu vulcanic. Colorat îmbrăcată și cu o umbrelă în mână, cu care își acoperea din când în când fața, femeia se apropie. Am întrebat-o dacă știe vă vorbească românește. „Da. Cum nu? Știu românește și vă înțeleg ce spuneți. Noi aici vorbim și românește. Stăm aici de mult. Mai sunt oameni în sat, numai nu vin să se arate. Eu de vreo 50 de ani stau aici. Am patru copii și trei nepoți. Acum 20 de ani am plecat în Austria, dar apoi m-am întors în Batkovic. În satul ăsta venim și ne facem case faine. Vedeți ce case frumoase avem?”, mi-a spus Mara.

Istorie legată de Timișoara

Despre acești aromâni se spune că ar fi venit din Țara Românească și din Muntenia și s-au stabilit lângă Bijeljina acum 500 de ani. Ei mai sunt numiți „românii negri”, „caravlași” sau „caravlahi”. Satul Batkovic are aproximativ 1.200 de case în care locuiesc circa 200 de familii de caravlași. Un student din Belgrad a realizat o lucrare despre această lume a „românilor negri”. Acesta scria că doi frați din România, mai exact din Timișoara, au venit aproape de Bijeljina, unde au rămas să locuiască în partea care se numește astăzi „Câmpul Caravlașilor”. Cei doi se ocupau cu prelucrarea lemnului, și nu au stat decât câteva luni acolo, pentru că în zona respectivă nu se găsește lemn moale. Au plecat în altă zonă unde au trăit în buncăre, dar unde au găsit lemnul potrivit. În cele din urmă, aceștia au plecat și de acolo și s-au stabilit la Batkovic, pentru că la intrarea în sat se afla o pădure mare.

Pe la începutul secolului XX, etnograful Theodor Filipescu a scris despre „românii negri” din BiH într-un studiu etnografic și antropogeografic numit „Coloniile române din Bosnia”. Theodor Filipescu afirmă că aceștia se considerau români, afirmând că strămoşii lor au emigrat în acele locuri din Ţara Românească. Limba română vorbită de ei are un dialect identic cu limba vorbită în Oltenia. În studiul său, Filipescu a mai explicat că în urma cercetărilor făcute în Bosnia și în urma analizării limbii și culturii caravlașilor, se poate dovedi că aceștia sunt urmași ai rudarilor (aurarilor), despre care se spune că ar fi rromi. Concluzia etnografului este că acești caravlași sunt descendenți ai românilor, dar și ai rromilor care au emigrat din Țara Românească. „Caravlahii sunt descendenţi ai românilor şi, în parte, şi ai ţiganilor care au emigrat din Ţara Românească, fiind nevoiţi să se încrucişeze și cu ţigăncile românce din Banat şi Ardeal”.

„Românii negri” din Batkovic se laudă cu vilele lor imense, dar nu locuiesc în ele. Majoritatea stau în spatele clădirilor gigantice unde își construiesc alte case, dar mai mici. Nu le place să muncească pământul, dar nu îl abandonează, ci îl dau în arendă. Chiar dacă obiceiurile lor sunt asemănătoare cu cele ale rromilor, am fost plăcut surprinsă să aud că în zona respectivă, în special femeile, sunt cunoscute ca bune gospodine, iar copii sunt trimiși la studii fie în țară, fie în străinătate.

3 COMENTARII

  1. „În incursiunea mea din Bosnia și Herțegovina am aflat de satul Batkovic, aflat la doi kilometri de Bijeljina, unde trăiește o comunitate de aromâni.”
    Asemenea comunitati mai exista in fosta Yugoslavie, insa nu este vorba de aromani, caravlahi nu sunt armani/aromani.Karavlasi/karavlahii, ”negrii” dupa turcescul ”kara”, au emigrat probabil din Oltenia in timp ce aromanii,megleno-romanii, morlacii sau chiar istro-romanii, despre care se mai spune ca au ajuns acolo din Ardeal,sunt comunitati autohtone,apartin spatiului balcanic apartinand aceleasi familii romanesti. Ce face statul roman pentru aceste comunitati? Tot mai descopera cineva cate o comunitate insa totul ramane ”cum am stabilit”, adica doar un articol de presa si cam atat.Regretabil.

  2. Caravlahii sunt vlahii/românii localnici din Bosnia şi Croația urmașii Imperiului Roman de Răsărit. Au fost slavizati și apoi unii au fost islamiști. A nu se confunda din cauza prefixul cara (negru) cu țiganii fugiți de robie din secolele xvi-xvii (băieşii). Cara înseamnă negru și în limba turca punctele cardinale se notat cu culori: negru pentru nord. Se diferentiau astfel vlahii din Grecia de cei din Bosnia.

  3. 1. Românii sunt dacii încreştinaţi.
    2. Limba română populară nu este descendenta limbii latine literare, ci limba comună a neamurilor aparţinând rasei albe, care îşi are originea în România. Limba strămoşilor noştri daci, şi prin extensie a poporului român, descinde direct din limba comună a neamurilor dinainte de potop, spre deosebire de limba latina LITERARĂ, care este o limbă derivată, alterată.
    3. Românii negri/rudarii/caravlahii/maurovlahii mai sunt denumiţi şi ARABI/HARAPI. Ei au stapânit odinioară BasArabia şi prin migraţii succesive de-a lungul a mai multor milenii au ajuns să populeze întinse regiuni din Asia.
    4. Aromânii sunt urmaşii macedonenilor lui Alexandru cel Mare, care, la fel ca grecii, tracii din Troia lui Aeneas şi alte neamuri ariene, au emigrat din Ţara Zeilor – România.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.