TIMIȘOARA UITATĂ Clădirile construite în perioada interbelică în centrul orașului. Ce arhitect...

TIMIȘOARA UITATĂ Clădirile construite în perioada interbelică în centrul orașului. Ce arhitect bucureștean și-a pus amprenta asupra urbei moderne

2
DISTRIBUIȚI

hotel si opera

Arhitectura noilor construcţii ridicate în perioada interbelică a mai păstrat unele elemente decorative răspândite la început de secol dar s-a impus tot mai mult stilul neoromânesc, apoi cel modernist şi cubist. Din ce în ce mai multe proiecte au fost încredinţate unor arhitecţi români, din Timişoara sau Bucureşti. În afara fostelor ziduri ale cetăţii şi în Elisabetin s-au construit numeroase vile în care influenţa stilului modern, a celui brâncovenesc precum şi influenţele franceze sunt predominante, dar şi clădiri publice, emblematice pentru noua linie arhitecturală. În anii interbelici, clădiri importante ale oraşului au fost construite după planurile arhitectului bucureştean Duiliu Marcu, foarte apreciat în epocă.

hotel tm Hotel Timişoara

Imediat după anul 1930, un consorţiu de bănci şvăbeşti din Timişoara, cunoscut sub numele de „Băncile Bănăţene Reunite”, au cerut arhitecţilor Székely László şi Mathias Hubert să proiecteze o clădire care să fie sediu bancar dar să aibă prevăzute şi spaţii pentru un hotel, după modelul unor construcţii anterioare cu destinaţie similară, care se încetăţenise deja în tradiţia oraşului. Pe faţada clădirii cu şase etaje se remarcă un fronton de inspiraţie barocă, specific şi caselor şvăbeşti de la ţară. Construcţia, a cărei denumire oficială era Pensionul Central, a fost terminată în 1935, asigurând cazare şi masă. Noul regim comunist a schimbat destinaţia clădirii, care a fost pusă la dispoziţia unor instituţii administrative, iar în anii ’70 s-a construit, în prelungirea acesteia, noul corp al hotelului Timişoara, pe locul fostei chesturi.

fatada teatrului

Noua faţadă a teatrului

Interiorul teatrului, care arsese în 1920, a fost reproiectat de Arhitectul Duiliu Marcu după o nouă concepţie, de inspiraţie neobizantină, caracteristică pentru arhitectura românească a acelor ani. Sala, acoperită de o cupolă cu un diametru de 17 metri, a fost mărită, parterul a fost prevăzut cu un rând de loji iar balcoanele sunt dispuse pe trei nivele. La rândul lor, frescele sunt inspirate din istoria şi basmele românilor. Lucrările în interior au început în 1923, teatrul fiind redeschis la 15 ianuarie 1928. După construirea hotelului Timişoara, clădirea teatrului, aflată în imediata vecinătate a acestuia, părea prea scundă şi tot Duiliu Marcu a fost cel care a conceput o nouă faţadă, la acelaşi nivel cu clădirea hotelului. Lucrările au început în 1934 şi au fost terminate în 1936, faţada fiind proiectată în stilul neoromânesc triumfalist care s-a impus în timpul domniei lui Carol al II-lea.


Aceasta are forma unui arc de triumf stilizat, care atinge înălţimea hotelului şi are o tentă de monumentalitate şi grandilocvenţă foarte apreciată în acei ani. Arcul a inclus balconul şi uşa de acces din vechea faţadă, acoperind alte elemente decorative ale acesteia. Faţadele laterale care flanchează arcul au fost obturate, ele fiind readuse la forma iniţială, prin decopertarea geamurilor, în urmă cu aproximativ un deceniu.

scoala poli 1930

Politehnica

Şcoala Politehnică Timişoara s-a înfiinţat prin Decretul din 11 noiembrie 1920, semnat de Regele Ferdinand, care dădea astfel curs unei dorinţe mai vechi a timişorenilor. Cursurile universitare au început în clădirea fostei şcoli comunale din Cetate de pe actuala stradă Carol Telbisz iar trei ani mai târziu, în 11 noiembrie 1923, a fost inaugurat complexul pavilionar al Şcolii Politehnice din bulevardul Mihai Viteazul, în prezenţa Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria. Corpul principal al şcolii, căminul şi laboratoarele, proiectate de Duiliu Marcu, se remarcă prin proporţia lor şi armonia arhitercturală, amintind de vechile palate domneşti în stil brâncovenesc ale Evului Mediu târziu din Ţara Românească. Cărămida aparentă, ancadramentele intrărilor şi ferestrelor, acoperişurile svelte şi arabescurile de pe faţade, sunt câteva din caracteristicile arhitectonice ale acestui spaţiu universitar.

capitol

Cinema Capitol

Cinematograful a fost una din distracţiile cele mai îndrăgite ale timişorenilor încă din primul deceniu al secolului trecut iar acest mod de a petrece timpul liber a devenit şi mai răspândit după apariţia filmului sonor, astfel încât a sporit şi numărul clădirilor destinate proiecţiilor de filme, cele vechi devenind în scurt timp neîncăpătoare. Un „teatru cinematografic” existase în vecinătatea actualei săli Capitol, dar cum nu mai răspundea solicitărilor publicului, s-a proiectat o sală cu 1.200 de locuri, cu parter, loji şi etaj, şi un teatru de vară cu 2.500 de locuri, după un proiect realizat de Duiliu Marcu, într-un stil aparte care l-a consacrat. Clădirea, ridicată de Jacob Steiner între anii 1929 şi 1930 şi inaugurată în prima zi de Crăciun, este placată cu cărămidă aparentă şi se remarcă prin decorurile neoromâneşti şi influenţele din „art deco”. Astăzi, în clădirea fostului cinematograf, au loc concertele filarmonicii „Banatul”, sala fiind recunoscută pentru buna ei acustică.

2 COMENTARII

  1. Cladirea din stanga Operei, sediul „Băncilor Bănăţene Reunite”, a gazduit pe vremea comunismului sediul Judetenei PCR. Ultimul director al bancii mai sus amintite, pana la inceputurile prigoanei romanesti impotriva germanilor din Romania (1945), cand, din ordinul Anei Pauker li s-au confiscat casele si averile, a fost H Schneider, un timisorean care locuia pe str. Bonaz 12. A lucrat ca si contabil la un IAS-Sanmihai, apoi la IAS-Giarmata. Dupa pensionare pleaca cu intreaga familie in Germania.

    Cat despre fatada Operei, ca sa acopere neputinta, sau rea vointa autoritatilor locale dupa incendiul din anii ’20, arhitectul Duiliu Marcu proiecteaza si realizeaza actuala uratenie. Unele guri rele ale Timisoarei spun ca sub actuala infatisare s-ar ascunde vecehea fatada originala proiectata de Fellner si Helmer si care, cu vointa politica, ar putea sa fie restaurata, dandu-i infatisarea originala.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.