Petiție pentru trecerea cetății Aradului în administrare civilă. Istoria fascinantă a bastionului...

Petiție pentru trecerea cetății Aradului în administrare civilă. Istoria fascinantă a bastionului care ar putea redeveni o atracție turistică FOTO

2
DISTRIBUIȚI
<


div class="press-in-article" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center; margin-top: 5px; margin-bottom: 5px; " id="press-1020809565">

Recent, un grup de iniţiativă a înfiinţat la Arad asociaţia „Cetatea pentru arădeni”, care şi-a propus să reitereze o dorinţă mai veche a arădenilor şi să militeze pentru introducerea cetăţii Aradului în circuitul civil, să atragă atenţia asupra uriaşului potenţial turistic, cultural, social şi economic al celor aproape 90 de hectare aflate în mijlocul oraşului şi să centralizeze idei şi proiecte pentru exploatarea civilă a acestui obiectiv, ocupat deocamdată de armată.

Pe vremuri un loc de promenadă pentru arădeni, cetatea, construită într-o buclă a Mureşului, se află acum în administrarea ministerului Apărării Naţionale, deşi în întreaga Europă, şi chiar în alte oraşe ale României, vechile cetăţi care se mai păstrează sunt administrate de instituţii civile. În cetatea Aradului este încartiruit un batalion româno-ungar, iar vechea biserică este aproape o ruină. Fondatorii asociaţiei sunt convinşi că cetatea oraşului ar putea deveni un punct de interes turistic şi cultural unic în regiune şi au sugerat mai multe oportunităţi în diverse domenii: un orăşel al copiilor, un muzeu al istoriei oraşului şi unul al tradiţiilor multiculturale, spaţii pentru tineri şi vârstnici, un teatru de vară, hoteluri, restaurante sau pensiuni, dar lista rămâne deschisă, aşteptându-se şi alte sugestii.

Prizonieri celebri „găzduiți” în cetate

Cetatea austriacă a Aradului, a doua după cea ridicată de turci, a fost construită între anii 1762 şi 1783, la întretăierea unor importante drumuri comerciale, şi avea o importantă poziţie strategică. Este o cetate de tip Vauban, în formă de hexagon, ale cărei planuri au fost întocmite de inginerul militar austriac Filipp Ferdinand Harsch, cu trei rânduri de ziduri cu întărituri de pământ şi înconjurate de un şanţ umplut cu apă. Zidurile, a căror circumferinţă este de peste 3.000 de metri, au fost prevăzute cu şase bastioane care aveau 296 guri de foc iar în interior au fost ridicate trei corpuri principale de clădiri, care adăposteau comandamentul, garda cetăţii şi mănăstirea spital a călugărilor franciscani cu biserica barocă, astăzi în stare avansată de degradare. Cetatea a jucat un rol important în timpul revoluţiei din 1848-1849. A fost asediată timp de nouă luni de armatele revoluţionare, în timp ce armata austriacă încartiruită în cetate a bombardat la rândul ei oraşul opt luni, folosind peste 40.000 de proiectile de artilerie. În 6 octombrie 1849, în împrejurimile cetăţii au fost executaţi cei 13 generali ai armatei revoluţionare maghiare.

Cetatea a fost folosită şi ca închisoare pentru soldaţi francezi, turci sau sârbi, printre prizonierii celebri ai acesteia numărându-se Horia, Cloşca şi Crişan, capi ai răscoalei din 1784, revoluţionarul paşoptist Eftimie Murgu, sau Gavrilo Princip, autorul atentatului de la Sarajevo. În anii interbelici, cetatea a fost garnizoana Aradului şi a găzduit un regiment de infanterie iar la sfârşitul celui de-al doilea război, până în 1958, în cetate a fost încartiruită o unitate de tancuri sovietică, înlocuită apoi de un regiment românesc de tancuri. Deocamdată, ministerul susţine că nu dispune de fondurile necesare pentru amenajarea unor noi spaţii de încartiruire a unităţii, astfel încât cetatea de tip Vauban a Aradului, veche de aproape 250 de ani, care continuă să fie garnizoană militară, este un caz unic în Europa.

Cei care doresc să susţină acest proiect sunt invitaţi să semneze o petiţie online pe site-ul www.cetatea-aradului.eu pentru a sensibiliza guvernul să rezolve cât mai grabnic această situaţie anacronică.

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.