Ieri după-amiază, la librăria Esotera a avut loc lansarea unui incitant volum, în care protagonişti sunt doi timişoreni stabiliţi la Bucureşti. „Anatomia succesului – Marius Ghilezan de vorbă cu Dorin Sarafoleanu”, apărut la Editura RAO, este un volum de interviuri născut după multe întâlniri de-a lungul anilor pe care cei doi, vechi cunoştinţe, le-au avut.
„Prof. dr. Dorin Sarafoleanu, unul din marii medici ai României, a avut modele şi este, la rândul lui, un model, pentru că a trăit într-o lume în care valorile erau preţuite şi a avut şansa de a întâlni oameni deosebiţi”, a remarcat directorul muzeului de artă, Victor Neumann, invitat să prezinte cartea.
Părinţii lui Dorin Sarafoleanu erau cărăşeni şi au locuit câţiva ani la Ghizela. Acolo s-a născut, în 1936, cel care avea să devină unul dintre cei mai preţuiţi medici români. Familia s-a mutat la Timişoara când el avea şapte ani. Aici a urmat liceul şi facultatea de medicină, unde a avut privilegiul de a audia cursurile unor profesori eminenţi. Unul dintre aceştia, evocat în paginile cărţii, este Eduard Pamfil, renumit nu numai ca psihiatru, ci şi ca un intelectual cu o adevărată cultură enciclopedică. „Profesorii erau foarte buni profesionişti şi deopotrivă oameni de cultură, profesorul era modelul discipolilor săi” îşi aminteşte doctorul Sarafoleanu. Printre apropiaţii doctorului Sarafoleanu s-a numărat şi pictorul avangardist Roman Cotoşman, format la şcoala Podlipny, sau Livius Ciocârlie, un alt intelectual timişorean de excepţie, cu care continuă să se întâlnească la Bucureşti. Formarea sa într-o lume asupra căreia spiritul etic şi-a pus o puternică amprentă i-a modelat în bună măsură viaţa. Dar „a fost şi destinul, şansa”, este convingerea reputatului profesor, atunci când rememorează momente hotărâtoare din existenţa sa.
Tânăr absolvent, a fost repartizat într-un sat din Banat, unde a găsit mult sprijin din partea localnicilor, care susţineau financiar cabinetul, ca acesta să poată funcţiona. După ce s-a transferat la Bucureşti, şi-a dedicat o mare parte a timpului cercetării ştiinţifice, a ajuns profesor universitar la facultatea de medicină „Carol Davila”, este autorul a 12 monografii de specialitate ORL, întemeietorul primei şcoli de rinologie din România şi preşedintele unor societăţi internaţionale de ORL, căci prof. dr. Dorin Sarafoleanu a câştigat recunoaşterea, respectul şi preţuirea confraţilor din întreaga lume.
S-a aplecat cu mult interes asupra unor studii despre voce, căci aceasta vizează, în esenţă, comunicarea, „ca element esenţial al dezvoltării societăţii”.
Greutăţile dar şi succesul din cariera sa în ţară l-au făcut să accepte – cu destulă greutate ce-i drept – scrierea şi publicarea prezentului volum, care se doreşte a fi, înainte de toate, o pledoarie ca medicii să rămână în România, în ciuda dificultăţilor cu care se confruntă. „Un medic se poate realiza şi în România. Mulţi pleacă pentru salarii mai mari, şi e normal, dar şi pentru că această meserie nu mai este respectată aici, medicii nu se mai bucură de un minim respect. Am ezitat la început, pentru că tinerii nu mai citesc şi am crezut că o asemenea carte nu va avea trecere dar în cele din urmă, dorinţa de a-i convinge pe medici să nu mai plece a fost şi motivul pentru care am cedat insistenţelor lui Marius Ghilezan ca să scriem această carte” mărturiseşte profesorul. De ieri, prof. dr. Dorin Sarafoleanu este şi cetăţean de onoare al Timişoarei, titlu care i-a fost decernat de consiliul local şi de primăria oraşului.
Jurnalistul şi scriitorul Marius Ghilezan, care a debutat în presa timişoreană a anilor ’90 şi este la rândul său născut într-o familie de medici, ne dă asigurări că mai bine de jumătate din carte este despre Timişoara, pe care au evocat-o de atâtea ori în lungile lor convorbiri. „E despre ştiinţa lucrului bine făcut”, adaugă el râzând, cu precizarea că a folosit această sintagmă fără nici o legătură cu sloganul câştigător din campania prezidenţială, cartea fiind predată la tipar din primăvară. E o carte iscoditoare, scrisă cu vervă, savoare şi umor, aşa cum poate fi doar dialogul unor oameni în viaţa cărora lectura a jucat un rol esenţial, desăvârşindu-le gustul pentru conversaţii care fascinează prin diversitatea subiectelor şi a modului în care acestea sunt abordate.
