DELICATESELE de pe masa de Crăciun a bănățenilor. Cum se distra odinioară...

DELICATESELE de pe masa de Crăciun a bănățenilor. Cum se distra odinioară protipendada orașului

0
DISTRIBUIȚI

Masa de sărbătoare este întotdeauna mult mai bogată decât cea de toate zilele, meniul este alcătuit din numeroase feluri de mâncare, specifice unei anumite regiuni dar şi unei anumite epoci sau statutului social al familiei.

Masa de Crăciun bănăţeană

În Banat, multiculturalitatea şi îndelungata convieţuire a mai multor etnii s-a făcut simţită şi în bucătăria tradiţională. La sărbătorile religioase se păstrează, în general, obiceiurile tradiţionale specifice fiecărei etnii dar nu foarte riguroase. După postul care precede Sărbătoarea Naşterii Domnului, masa de Crăciun şi cea de Anul Nou este asociată cu sacrificarea porcului, de Ignat, astfel încât preparatele de porc nu pot lipsi de pe masă. Prospăturilor – caltaboşi cu orez, cârnaţi, jumări, tobă – li se alătură piftia din cap, picioare şi şorici de porc afumate, fierte cu usturoi. De la masa bănăţeană nu poate lipsi supa cu tăiţei, sarmalele (sarmele) cu afumătură, cârnaţii fripţi şi friptura de porc, chiar sub formă de purcel la tavă – mai ales la masa de Revelion – dres cu piper, boia dulce, usturoi, ceapă şi cimbru. O specialitate bănăţeană este şi muşchiul de porc umplut cu carne măcinată şi bine condimentată, învelit în prapure de porc, la cuptor, cu garnitură de cartofi sau legume şi nelipsitele murături puse la butoi. Deserturile cele mai des întâlnite sunt cesniţa sârbească, turta dulce, haioş din osânză de porc, figurinele de griliaş, plăcinta cu mac şi nucă şi tradiţionalul cozonac sau diferite torturi, mai ales pentru masa din noaptea Anului Nou. Bucatele de sărbătoare sunt stropite din belşug cu ţuică de prună şi vin.

Un meniu diversificat la oraş

Chiar dacă preparatele tradiţionale nu au fost date uitării, masa de sărbătoare a orăşenilor a devenit mult mai diversificată. Printre antreurile cele mai frecvente se numără ouăle umplute, salata boeuf sau cea rusească, pachetele de somon, piftia, rulada de caşcaval, tarte, plăcinte şi pateuri cu ciuperci sau chec cu spanac, alături de tradiţionala tobă şi alte „prospături”.


Urmează, de preferinţă, o ciorbiţă de porc sau de perişoare, sarmalele în foi de varză sau de viţă, iar apoi fripturile, după gust: ruladă de porc, ceafă la cuptor cu prune uscate, muşchiuleţ împletit, friptură de porc la tavă cu portocale şi rozmarin, cotlet împănat cu legume, dar şi rondele de somon cu piper verde, ruladă de curcan cu şuncă şi brânză, pui umplut cu midii şi sos de lămâie sau păstrăv cu roşii şi măsline. La desert nu lipseşte cozonacul dar acesta poate fi completat cu diferite torturi sau prăjituri.

Mesele de altădată

În anii interbelici, protipendada se aproviziona de la băcanii care aveau marfă bună, ieftină şi de calitate şi familiile de vază îşi permiteau să invite la masă destui musafiri. Pentru început, se servea o ţuică de prună menită să deschdă apetitul, după care urmau aperitivele: ouă umplute cu ficat de pasăre sau cu anşoa, frumos decorate cu frunze de pătrunjel sau murături, roşii umplute cu brânză, mezeluri şi brânzeturi fine, măsline şi salată boeuf, decorată cu maioneză şi murături, piftie de porc şi curcan cu murături şi felii de ouă în aspic. Urmau icrele de Manciuria şi icrele negre, cu lămâie frumos tăiată şi pâine prăjită, şalău cu maioneză şi sos alb de lămâie şi somn la grătar, toate ajutate să alunece uşor cu vin alb, sec. După o pauză se trecea la o ciorbiţă de perişoare sau o supă de pui, apoi la sarmale cu smântână şi  mămăliguţă. Nu întârziau fripturile de porc, curcan şi vânat, cu garnitură de cartofi prăjiţi, murături de mai multe feluri şi, în sfârşit, „pomana porcului” toate udate cu vin roşu, sec. După o ciocolată caldă cu frişcă pentru doamne, o cafea braziliană pentru domni şi o nouă pauză, erau aduse dulciurile, toate o dată, ca mesenii să poată alege. Multe fructe de sezon – portocale, mandarine, banane, ananaşi, mere, pere, nelipsiţii cozonaci imenşi şi parfumaţi, cu nucă, stafide şi cacao, diferite feluri de fursecuri, prăjituri de casă, un tort pentru Pruncul Iisus şi altul pentru Fecioara Maria. Şampanie se bea doar în noaptea de Revelion. Seara, după o a doua cafea, musafirii plecau către casele lor, după ce petrecuseră o zi extrem de plăcută, cu mâncare şi băuturi rafinate, conversaţii plăcute, dans şi jocuri de societate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.