O expoziţie de neratat, anunţată în urmă cu jumătate de an, va fi deschisă, în curând, marelui public. Începând din 10 decembrie, timp de trei luni, muzeul de artă timişorean va fi gazda expoziţiei „Rembrandt. Apogeul artei gravurii”, cu nu mai puţin de 273 de gravuri ale renumitului pictor şi gravor olandez, care aparţin uneia dintre cele mai mari colecţii private de artă din Europa.
Gravurile lui Rembrandt van Rijn au ajuns deja la Timişoara şi a început montarea acestora pe simeze. Lucrările sunt puse la dispoziţia publicului de Euro Art Luxembourg, în cadrul unui program care doreşte să evidenţieze schimbările majore pe care operele artistice şi ştiinţele umaniste le produc în viaţa oamenilor şi felul în care acestea pot apropia culturi diferite, influenţând şi societatea contemporană.
Mitul lui Rembrandt
Rembrandt van Rijn este unul din cei mai importanţi artişti olandezi ai secolului al XVII-lea, ale cărui tablouri şi gravuri fac parte din patrimoniul cultural universal. „Apogeul artei gravurii” este cea mai importantă expoziţie de gravuri ale lui Rembrandt în România, incluzând 273 de gravuri din cele 286 realizate de maestru de-a lungul vieţii.
Artistul s-a dedicat gravurii din 1629 până în 1661, bucurându-se de un mare succes, ca şi în pictură, şi impunând gravura ca formă artistică de sine stătătoare pentru toate generaţiile care i-au urmat. Situat în zonele tradiţionale ale pictorilor, la început în Leiden, apoi în Amsterdam, atelierul lui Rembrandt funcţiona după vechiul sistem al breslelor, scopul artistului fiind acela de a forma tinere talente care să continue această artă şi să realizeze lucrări pentru clienţi sau să le vândă. Rembrandt a preluat unele motive de la artişti italeni şi flamanzi, realizând întâi gravuri iar apoi amestecându-le şi transformându-le în compoziţii noi şi originale, iar lecţiile colective din atelierele sale sunt reproduse în o serie de gravuri.
Rembrandt şi-a dobândit faima de mare gravor pe lângă renumele dobândit ca pictor şi a experimentat diverse tehnici ale genului, chiar dacă unii au catalogat modalitatea sa de a grava drept „un stil extrem de bizar”. Peste măsură de atent la detalii, plăcile erau adeseori modificate, până la obţinerea rezultatului final. Între aprecieri şi critici ulterioare, s-a născut ceea ce s-a numit „mitul lui Rembrandt”. Scenele biblice constituie o mare parte a gravurilor sale dar acestea cuprind multe alte teme precum scene mitologice, peisaje, nuduri, şi portrete extrem de elaborate, care redau cu fidelitate, în cele mai mici detalii, chipurile modelelor, fie că e vorba de patricieni sau simpli cerşetori. În ciuda necazurilor din familie, a falimentului şi chiar a respingerii din partea publicului, Rembrandt s-a bucurat de un prestigiu imens printre contemporanii săi, fiind numit, în 1641, „unul dintre artiştii eminenţi ai timpurilor noastre”.
Primul catalog de gravuri
În 1751, negustorul parizian Gersaint a publicat primul catalog cu gravuri, foarte la modă în acea perioadă, în care a introdus copii şi imitaţii, artistul devenind din nou celebru.
Desenele sale n-au prea fost luate în seamă, cele mai multe au rămas la Amsterdam şi au fost scoase la licitaţie, după care au ajuns să facă parte din colecţii private. Un prim catalog al operelor sale apărut în prima jumătate a secolului al XIX-lea, acesta fiind începutul unor lungi cercetări de arhivă.
Concert şi catalog de expoziţie
Vernisajul expoziţiei va avea loc în 10 decembrie, la ora 18.00, în prezenţa Excelenţei Sale Mattijs van Bonzel, ambasadorul Olandei în România, a oficialităţilor locale şi a lui Thomas Emmerling, curatorul expoziţiei şi reprezentantul Euro Art Luxembourg. În deschidere, artiştii operei timişorene vor oferi un concert de pian şi voce special realizat pentru această ocazie. Programul cuprinde lucrări ale unor compozitori celebri: Puccini, Donizetti, Gounod, Lehár, Delibes, George Grigoriu, Eduardo di Capua sau Robert Stolz. Expoziţia este însoţită de un catalog complex, în limbile română şi engleză.
