EXCLUSIV Comisarul şef Ciurescu cerea şpagă şi se plângea că DNA arestează...

EXCLUSIV Comisarul şef Ciurescu cerea şpagă şi se plângea că DNA arestează corupţi. Vezi cum a încercat să se ferească de flagrant

1
DISTRIBUIȚI

Comisarul şef Marinică Valentin Ciurescu, de la Investigarea Fraudelor din cadrul Poliţiei Lugoj, arestat după ce  a fost prins în flagrant primind şpagă, a încercat tot timpul să se înţeleagă că de fapt nu ar fi decât o unealtă a procurorului de caz şi toţi banii pe care-i pretinde sunt pentru acesta. La una dintre întâlnirile cu denunţătorul, după o discuţie telefonică, Ciurescu a susţinut că a vorbit cu procurorarea şi a doua zi urmau să meargă împreună la cumpărături. Poliţistul ” a afirmat că are deja pregătit în calculator referatul de terminare a urmăririi penale prin care ar propune clasarea cauzei şi că, în schimbul banilor pretinşi va înainta procurorului dosarul cu această propunere, acesta fiind angajamentul în ceea ce priveşte propria sa activitate profesională ca ofiţer de poliţie judiciară cu atribuţiuni de soluţionare a cauzei penale privindu-l pe CAC. De asemenea, în considerarea aceleiaşi sume de bani, comisarul şef  s-a angajat să intervină pe lângă procurorul de caz şi s-o convingă pe aceasta să dispună soluţia de clasare ce va fi propusă în dosar. A mai arătat că urma ca suma de 500 de euro s-o împartă paritar cu magistratul procuror”, se arată în motivarea arestării lui Ciurescu.

Ulterior, la o altă întâlnire după ce a primit cei 500 de euro, comisarul şef  ” l-a asigurat din nou pe denunţătorul CA că nu are niciun motiv să fie speriat, deoarece i-ar fi transmis deja procurorului de caz referatul cu propunerea de clasare, propunere care în mod cert va fi confirmată de către procuror. De asemenea, i-a mai spus denunţătorului că el nu i-ar fi pretins suma de bani dacă denunţătorul ar fi fost vinovat şi s-ar fi pus problema trimiterii sale în judecată. Spre deosebire de întâlnirea din data de 10 noiembrie 2014, când comisarul şef  a spus că suma de 500 de euro pretinsă urmează să o împartă în mod egal cu procurorul ca folos al activităţilor profesionale pe care urmau a le întreprinde în interesul denunţătorului, la întâlnirea din data de 25 noiembrie 2014 ofiţerul de poliţie a afirmat că suma ar urma să o remită integral procurorului de caz, în legătură cu care l-a asigurat pe denunţător că nu-l va duce la arestare şi că va confirma propunerea de clasare”.


Pentru el, poliţistul a acceptat să primească un sistem audio.

Printre motivele care au stat la baza arestării, judecătorul a reţinut faptul că „inculpatul s-a plasat singur în afara sistemului judiciar pe care ar fi trebuit să îl slujească, a trădat valorile fundamentale ale acestui sistem şi a dezonorat corpul profesional din care formal făcea parte. Din examinarea probelor administrate în cauză se poate lesne constata cum inculpatul folosea experienţa profesională împotriva intereselor anchetei pe care trebuia să o desfăşoare, asigurând conspirativitatea, caracterul ocult al înţelegerilor pe care le propunea denunțătorului. În acest sens, ilustrativ este întregul său comportament prudent, acesta atrăgându-i atenţia denunţătorului încă de la începutul întâlnirii din data de 25 noiembrie să fie cât se poate de atent, deoarece s-a intensificat activitatea de reprimare a faptelor de corupţie, motiv pentru care iniţial nici nu a dorit să vină personal să ridice banii, ci a intenţionat să trimită un interpus care să preia banii în numele său, iar în timpul cât a stat în restaurant a fost mereu în alertă, întrebându-l pe denunţător dacă la acea locaţie nu există camere de video şi alegând o masă de la care să aibă vizibilitate pe fereastră, supraveghind permanent spaţiul exterior, pentru a vedea din timp dacă se apropie autoturisme sau persoane. Tot acest comportament conspirativ, alert, dovedeşte faptul că inculpatul ştia exact care sunt consecinţele activităţii sale infracţionale şi îşi asuma conştient această conduită, părând o obişnuinţă a sa, sens în care trebuie precizat că şi la întâlnirea anterioară, cea din 10 noiembrie, a atras atenţia denunţătorului asupra riscurilor de a fi depistaţi de organele de urmărire penală, povestindu-i despre un procuror ce preda la Universitatea Europeană„Drăgan” Lugoj  (procurorului Valentin Cârstea , n.a.) şi care a fost, de asemenea, prins în flagrant de DNA, ceea ce dovedeşte tocmai asumarea gravităţii activităţii sale infracţionale şi a consecinţelor ce decurg din aceasta, fiind rezonabil a concluziona că un astfel de comportament nu este o întâmplare primară în viaţa inculpatului, ci o obişnuinţă a sa”.

1 COMENTARIU

  1. sunt de acord ca e un gunoi…dar cei care aplica legea nu pot face supozitii ca ar fi a „n”-a oara cand ia spaga!pt asta trebuie probe…

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.