Taina Întrupării Fiului veşnic al lui Dumnezeu, Care S-a făcut om din iubire nesfârşită faţă de om, este temelia şi inima credinţei creştine. Sărbătoarea Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos este, mai întâi de toate, sărbătoarea iubirii lui Dumnezeu pentru oameni. Fiul lui Dumnezeu Cel veşnic S-a pogorât din ceruri, S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara şi S-a făcut om, pentru a dărui oamenilor, păcătoşi şi muritori, iertarea păcatelor şi viaţa veşnică, spun preoții.
În dubla sa calitate, de Patriarh și locțiitor al Mitropolitului banatului, Preafericitul Daniel a transmis o pastorală de Crăciun în care invită la meditație și rugăciune: ”Pe cât a coborât El la noi, pe atât ne-a deschis nouă drum ca să ne înălţăm spre El”, transmite Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române Daniel, totodată și locțiitor al Mitropolitului Banatului, în pastorala de Crăciun. El invită credincioșii să mediteze la cele sfinte, așa precum au făcut și sfinții părinți ai bisericii.
”Aşadar, Fiul lui Dumnezeu S-a făcut om pentru ca omul păcătos şi muritor să fie ridicat din păcat şi moarte, să devină sfânt şi să trăiască veşnic, deoarece el a fost la început creat după chipul lui Dumnezeu Cel Sfânt şi veşnic viu. Prin lucrarea Sa mântuitoare, de unire a omului muritor cu Dumnezeu Cel veşnic, Iisus Hristos vindecă şi curăţeşte firea umană de ceea ce îi este nesănătos şi nefiresc, adică păcatul şi moartea, survenite ca urmare a despărţirii omului de Dumnezeu prin neascultare, neînfrânare şi nepocăinţă (cf. Facerea 2, 17 şi Romani 6, 23 ).
În acest sens, Pruncul Iisus, Dumnezeu-Copilul, Se naşte fără de păcat, dar creşte, vieţuieşte şi se luptă într-o lume profund marcată de păcat şi de forme ale morţii spirituale şi fizice. (…) Hristos-Domnul S-a făcut purtător de trup pământesc, ca pe noi, oamenii, să ne facă purtători de Duh Sfânt ceresc. El S-a făcut Om, ca pe noi, oamenii, să ne îndumnezeiască prin har. Fiul preaslăvit al lui Dumnezeu S-a făcut Fiul smerit al Omului, ca pe noi, oamenii, să ne înalţe la demnitatea şi slava de fii duhovniceşti ai lui Dumnezeu, după cum spune Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan. (…) Hristos a coborât din ceruri, S-a zămislit din pântecele unei femei fecioare şi S-a născut într-o peşteră, în interiorul pământului, ca pe noi oamenii să ne înalţe prin har în interiorul Împărăţiei cerurilor, în intimitatea iubirii Preasfintei Treimi.(…) În viaţa noastră de fiecare zi, dar mai ales în aceste zile de sărbătoare, să oferim celor din jurul nostru daruri şi semne ale bucuriei.
Să aducem bucurie în casele şi în sufletele în care se află tristeţe şi singurătate, boală şi sărăcie, suferinţă şi înstrăinare. Să răspundem iubirii nemărginite a lui Hristos, Cel Care a plecat cerurile şi S-a pogorât pentru mântuirea oamenilor, cu fapte ale iubirii noastre frăţeşti, ştiind că adevărata credinţă este credinţa „lucrătoare prin iubire” (Galateni 5, 6). Să nu uităm în rugăciunile noastre şi în faptele iubirii noastre frăţeşti de Crăciun şi de Anul Nou nici pe fraţii noştri români care se află departe de ţară şi de casă, dincolo de graniţele României. Ne rugăm Domnului Iisus Hristos să le dăruiască ajutor în viaţă şi în păstrarea şi cultivarea credinţei ortodoxe şi a spiritualităţii româneşti, pentru ca munca sau studiul lor în străinătate să nu devină îndepărtare sau înstrăinare spirituală de cei dragi ai lor din România (…)”
Și episcopul Romano-Catolic din Timișoara, Martin Roos, se adresează ”fraților creștini”, slăvindu-l pe Dumnezeu și dorindu-le pace oamenilor, pe Pământ: ”Mărire în cer lui Dumnezeu şi pe pământ pace oamenilor de bunăvoinţă! – aşa răsună mesajul îngeresc al Solemnităţii Naşterii Mântuitorului, transmis păstorilor care îşi păzeau turma pe câmpul din Betleem. Este un mesaj de bucurie, adresat nu numai păstorilor, ci tuturor oamenilor de bunăvoinţă. Totuşi, acest mesaj de pace şi binecuvântare este legat de o persoană anume, de Isus Cristos. În nimeni altul nu este mântuire pentru noi, decât în El, căci aşa cum mărturiseşte Biserica şi întreaga creştinătate: El este Dumnezeu adevărat şi om adevărat. (…) Dumnezeu a făcut astfel, primul pas către noi, oamenii. Prin Isus ne-a oferit noua perspectivă asupra vieţii spre care să ne îndreptăm cu speranţă şi bucurie. Să ne lăsăm încurajaţi de binefacerile lui Dumnezeu şi să ne grăbim a răspunde cu încredere, speranţă şi neclintită credinţă la chemarea lui Dumnezeu, pentru a duce la împlinire în noi lucrarea sa începută prin naşterea Fiului său. Bucuria noastră este că îi putem aduce mărire şi laudă, căci „Tu singur eşti Domn, Tu singur Preaînalt, Isuse Cristoase, împreună cu Duhul Sfânt, întru mărirea lui Dumnezeu Tatăl. Amin!“
