Motivele pentru care instanța a decis arestarea consilierului județean Marcel Mihoc la...

Motivele pentru care instanța a decis arestarea consilierului județean Marcel Mihoc la solicitarea DNA

1
DISTRIBUIȚI

Tribunalul București a motivat decizia de arestare  a consilierului județean Marcel Mihoc și a celorlalți patru inculpați la solicitarea DNA în dosarul în care este cercetat în stare de libertate sub control judiciar și Titu Bojin, președintele Consiliului Județean Timiș. Fostul secretar general al PSD Timiş, Marcel Mihoc, este acuzat de 17 infracţiuni de instigare la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit; o infracţiune săvârşită în formă continuată de instigare la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit (patru acte materiale) şi 13 treisprezece infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

Referindu-se la faptele de care sunt acuzați inculpații din acest dosar, instanța a constatat că „dincolo de gravitatea inerentă unor infracțiuni de corupție și unor infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție, au un grad de pericol deosebit, dat de numărul semnificativ de infracțiuni săvârșite într-o perioadă relativ scurtă, aspect care amplifică gravitatea aferentă fiecărei infracţiuni privită individual, ţinând seama de prejudiciul relativ mic produs, dar care  cumulate denotă gradul ridicat de pericol.


Mai mult,  privarea  de  libertate  a  inculpaţilor  este necesară  pentru  înlăturarea  unei  stări  de  pericol  pentru  ordinea  publică,  în  raport  chiar  de  criteriile  enunţate  de  legiuitor  (art.  223  alin.  2  C.pr.pen.),  printre  care,  gravitatea  faptelor,  modalitatea  şi  împrejurările  presupuse  de  săvârşire,  retinand aici si atitudinea acestora care creează un potenţial pericol cu privire la buna funcţionare a instituţiilor şi autorităţilor statului, ce deţin competenţe în administrarea fondurilor publice, sau după caz, creează un potenţial pericol cu privire la buna funcţionare a societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat”.

Un alt motiv invocat de Tribunalul Bucureşti a fost acela că „măsura arestării preventive se impune a fi luată şi ca o reacţie a autorităţilor faţă de ascensiunea şi specializarea unor persoane în comiterea infracţiunilor de corupţie, în caz contrar existând posibilitatea producerii unui efect negativ asupra încrederii populaţiei în capacitatea de reacţie a autorităţilor faţă de astfel de fapte. Se reţine în raport de gravitatea infracţiunilor săvârşite si de stadiul incipient al anchetei penale, că singura măsură proporţională cu gravitatea infracţiunii săvârşite, dar şi care să corespundă exigenţelor bunului mers al anchetei, este măsura arestului preventiv astfel încât instanţa nu va achiesa la aprecierile apărătorilor în sensul că ar fi potrivită o altă mîsura preventivă care nu ar putea asigura garanţiile necesare bunei desfăşurări a procedurilor judiciare”.

 

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.