Legătura stranie dintre Nikolaus Lenau și Mihai Eminescu. Cum a marcat poetul austriac satul din Banat în care s-a născut

Nikolaus Lenau, unul dintre cei mai importanţi poeţi romantici austrieci, a văzut lumina zilei în vara anului 1802, în comuna bănăţeană Csatád (actuala Lenauheim), aflată la aproximativ 45 de kilometri de Timişoara.

Legătura lui cu Banatul a fost pur întâmplătoare. Familia lui s-a mutat în Austria când micuţul Nikolas avea doar cinci luni şi poetul nu a mai revenit niciodată în locul în care s-a născut. Evenimentul a constituit însă un motiv de mândrie pentru săteni, care i-au păstrat o vie amintire. De altfel, o soră a poetului, Magdalena, a fost înmormântată în cimitirul comunei, în decembrie 1802, şi un fragment din crucea mormântului, descoperit în urmă cu mai mulţi ani, se află acum în casa memorială „Lenau” din comună.

Aceasta este o veche casă din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi este chiar cea în care s-a născut poetul, în incinta ei fiind amenajat un muzeu. O statuie veche de peste o sută de ani din centrul comunei, dedicată lui Lenau, constituie şi ea unul din obiectivele turistice bănăţene de interes local. Biserica romano-catolică din comună, dată în folosinţă în 1767 şi terminată în 1778, nu a suferit modificări esenţiale de-a lungul anilor şi este, de asemenea, unul din monumentele istorice religioase ale judeţului Timiş.

Tatăl viitorului poet era consilier aulic al administraţiei financiare austriece şi locuia într-o casă care aparţinea respectivei instituţii. Franz-Nikolaus Niembsch Edler von Strehlenau (viitorul poet care şi-a luat pseudonimul literar Nikolaus Lenau) era al treilea copil al lui Franz şi Teresia Niembsch, iar naşul său a fost funcţionarul cameral Nikolaus Hell, copilul primind numele de botez al naşului şi al tatălui.

În 1767 fuseseră aduse aici 202 familii de colonişti din mai multe părţi ale Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană, iar după înfiinţarea unei staţii de poştă pe ruta Timişoara – Szeged – Viena, unde se schimbau caii, aşezarea a continuat să se dezvolte, alte familii de colonişti stabilindu-se aici la începutul domniei lui Iosif al II-lea.

Încă în anul 1775, când baronul Iosif de Brigido, ajuns guvernator al Banatului, a făcut o nouă împărţire administrativă a provinciei, localitatea Csatád a devenit centrul uneia din cele patru circumscripţii nou înfiinţate. Atunci s-a construit clădirea care a fost sediul circumscripţiei şi funcţionarilor, în care a locuit familia poetului. După anexarea Banatului la Ungaria, în 1779, circumscripţia Csatád a fost transformată în oficiu administrativ – cameral, subordonat direcţiunii camerale din Timişoara. Localitatea şi-a pierdut din importanţă după 1856, când s-a dat în folosinţă linia ferată Timişoara – Szeged.

Viaţa poetului a fost scurtă şi zbuciumată. Anii de tinereţe i-a petrecut în mai multe localităţi din Ungaria, unde a studiat jurisprudenţa, filosofia, agronomia şi medicina, dar moştenirea considerabilă de care a beneficiat i-a permis să se dedice scrisului, apropiindu-se de cercul poeţilor romantici. Şi-a sfârşit zilele în 1850, într-un ospiciu în care şi-a petrecut ultimii şase ani de viaţă. Era acelaşi în care, printr-o stranie coincidenţă, avea să fie internat Mihai Eminescu, care cunoscuse opera lui Lenau, o apreciase şi tradusese o parte din poeziile lui, publicate în 1855, post mortem.

În 1902, la împlinirea unui centenar de la naşterea poetului, s-a hotărât ridicarea unui monument în amintirea sa. Statuia, realizată de sculptorul Béla Radnay cu ajutorul donaţiilor, a fost dezvelită un an mai târziu, acesta fiind cel mai mare monument închinat lui Lenau. După făurirea României Mari, o dată cu punerea în aplicare a noii legi administrative, comuna şvăbească a dobândit numele de Lenauheim iar în 1932, clădirea în care s-a născut poetul a devenit casă memorială a poetului şi muzeu etnografic. În cele opt odăi se află interioare şvăbeşti cu obiecte de epocă, manuscrise, cărţi, decupaje din presa vremii, fotografii sau tablouri legate de viaţa poetului, obiecte de uz casnic sau instalaţii agricole. Tot aici se află singura colecţie de păpuşi care prezintă portul popular şvăbesc din localităţile bănăţene.

Foto: banaterra.eu