Muntele Mic, paradisul iubitorilor sporturilor de iarnă. Ce atracții oferă și ce...

Muntele Mic, paradisul iubitorilor sporturilor de iarnă. Ce atracții oferă și ce s-a ales de vilele Primăriei Timișoara FOTO

4
DISTRIBUIȚI

În masivul muntos Retezat-Godeanu din partea nord-vestică a Carpaţilor Meridionali, cel mai înalt vârf este Muntele Mic, cu o înălţime de 1.802 metri, încadrat geografic în Munţii Ţarcu. La Muntele Mic se poate ajunge de la Caransebeş, apoi prin Zerveşti şi Borlova, până la Valea Craiu, de unde există o linie cu telescaun către staţiunea Muntele Mic, aflată la altitudinea de 1.525 de metri. Cu o lungime de 3,5 kilometri şi o diferenţă de nivel de 799 metri, este cel mai lung traseu de acest tip din ţară. Există şi un drum pietruit, de 13 kilometri, care poate fi străbătut doar cu maşini de teren. Ascensiunea spre staţiune e relativ uşoară iar priveliştea panoramică oferită iubitorilor de peisaje alpine stâncoase, cu numeroasele lacuri glaciare din văi, este deosebit de pitorească, această zonă fiind recunoscută ca una dintre cele mai frumoase din ţară.

Vilele Primăriei Timişoara

Turismul pe Muntele Mic a început prin anii ’30 ai secolului trecut, când s-au construit primele vile pentru cazare, care totalizau în jur de 200 de locuri. În acei ani, şi municipalitatea timişoreană a construit vile  la Muntele Mic. În 1935, la iniţiativa ing. dr. Corneliu Miklosi, director al întreprinderii electrice şi a tramvaielor comunale din Timişoara, s-a realizat la Muntele Mic un vast program de construcţii turistice, cu numeroase utilităţi, astfel încât, în scurt timp, Muntele Mic era considerată cea mai modernă staţiune de sporturi de iarnă din ţară. Tot atunci s-a construit un grup electrogen propriu, cu întreaga infrastructură, şi o linie telefonică, racordată la reţea. Pe un teren concesionat de primăria comunei Borlova, primăria Timişoara a ridicat aici vila „Bela Vista”, cu toate facilităţile necesare, considerată la vremea respectivă cea mai modernă vilă, şi vila „Brădişor”. După instaurarea regimului comunist, primăria Timişoara a fost evacuată abuziv din vilele construite pe cheltuială proprie iar acestea au fost naţionalizate. În 1948, întregul platou de la Muntele Mic a fost declarat de statul român zonă interzisă accesului persoanelor fizice şi a fost îngrădit. S-a construit aici o staţie de bruiaj pentru posturile de radio „Europa liberă” şi „Vocea Americii” iar zona a fost exploatată în regim militar până în 1959, când unităţile militare au fost retrase. Vilele au trecut în administrarea OJT dar fiind prost gospodărite, au devenit nerentabile. După 1990, vila „Brădişor” a dobândit un alt proprietar iar vila „Bela Vista” a fost distrusă.

Crucea văzută din cupola catedralei timişorene

În vara anului 1936, la cota de 1670 de metri, a fost inaugurată Crucea de pe Muntele Mic, monument închinat eroilor bănăţeni din zona de graniţă care au luptat în războiul pentru reîntregire, ridicat tot de municipalitatea timişoreană. Realizată din tulpini de brad, crucea  avea o înălţime de 25 de metri şi era iluminată în timpul nopţii de patru reflectoare. După construirea catedralei timişorene, se spune că în nopţile senine crucea putea fi văzută din cupola acesteia. Vechiul monument a fost înlocuit în 2004 de o nouă cruce cu structură metalică, aproape la fel de înaltă ca cea de pe Caraiman şi  iluminată feeric în timpul nopţii cu ajutorul unui sistem propriu de producere a energiei electrice. Primăria mai construise aici o bisericuţă de lemn ridicată în stilul celor din Maramureş şi schitul Sf. Prooroc Ilie, sfinţite la 1 mai 1940 de Vasile Lăzărescu, pe atunci episcop al Caransebeşului. Catapeteasma bisericii, din lemn de stejar, a fost sculptată de artistul timişorean Ştefan Gajo, cel care a sculptat şi mobilierul de lemn din interiorul catedralei mitropolitane timişorene.   Viaţa monahală de pe Muntele Mic a fost interzisă în anii comunismului, fiind reluată abia după 1991. De câţiva ani a devenit o tradiţie ca Episcopia Caransebeşului, în administrarea cărora se află acum biserica şi crucea, să organizeze în 14 septembrie, de sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci, un pelerinaj la crucea de pe munte, pentru cinstirea memoriei eroilor bănăţeni. Pelerinaje au loc şi în 20 iulie, de sărbătoarea Sfântului Ilie.

Oferta turistică

Începând cu anii ’60 s-au construit noi hoteluri, s-a dat în folosinţă teleschiul iar mai târziu telescaunul care face legătura cu Valea Craiu dar în prezent posibilităţi de cazare există doar la cabane şi pensiuni private. Muntele Mic este o staţiune atractivă din punct de vedere turistic mai ales iarna, când pantele muntelui se transformă în pârtii de schi cu diferite grade de dificultate. Zăpada are aici o grosime medie de un metru iar anotimpul rece durează uneori din noiembrie până în mai.


În împrejurimi se pot organiza partide de vânătoare şi pescuit,  competiţii şi evenimente pentru amatorii de sporturi cu motor pe teren accidentat iar iubitorii de alpinism şi de zboruri cu parapanta pot găsi câteva locuri potrivite pentru ascensiuni şi zboruri line. De la Muntele Mic pornesc câteva trasee montane de trei-patru ore spre obiectivele turistice mai apropiate: Ţarcu şi Căleanu, Cuntu şi sau Poiana Mărului.

4 COMENTARII

  1. devreme ce autorul insusi a aflat ca muntele mic face parte din masivul tarcu, nu inteleg dece a omis faptul ca in apropiere sunt cel putin trei varfuri mult mai inalte decat muntele mic? vf tarcu, calianu, nedeia au toate cu peste 300 de metri mai mult decat vf muntele mic…

  2. Frumoase cuvinte despre superbul munte.
    Unitatea Militara s-a desfintat in anul 1991.
    Telescaunul nu mai este rentabil dupa ce s-a asfaltat foarte bine soseaua pana in top, asa ca probabil nu va mai fi de la anul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.