Lipsa unei baze de date naţionale cu deciziile instanţelor, dosare cu autori necunoscuţi şi „firme fantomă”, absenţa cumpărătorilor la licitaţiile cu bunuri confiscate şi persoanele fără venit din închisoare sunt câteva dintre cauzele pentru care recuperare prejudiciilor este scăzută, susţine ANAF, citat de Mediafax.
Argumentele conducerii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală(ANAF) privind motivele care generează o recuperare scăzută a prejudiciului constatat de instanţele de judecată în cauze penale i-au fost transmise premierului Victor Ponta, printr-o notă de informare.
În document se arată că, pentru perioada 2010-2012, se află în executare 8.261 de dosare, din care 1.656 dosare doar în 2014. Totodată, ANAF este în curs de inventariere a sumelor stabilite de instanţe şi acoperite prin măsuri asigurătorii, precum şi de defalcare pe unităţi ale parchetelor (DNA, DIICOT, parchete judeţene).
Referitor la recuperarea scăzută a prejudiciului, conducerea ANAF îl informează pe prim-ministrul Victor Ponta asupra cauzelor care, în opinia instituţiei, împiedică obţinerea unor rezultate satisfăcătoare. „Deciziile instanţelor se comunică direct unităţilor de administrare, fără a exista o bază de date la nivel naţional. Avem instrumentări de dosare cu autori necunoscuţi sau firme fantomă care duc la hotărâri de judecată ce nu pot fi valorificate. Se dispune însă confiscarea şi în astfel de cazuri, iar sumele se adaugă la totalul despre care vorbim. Totodată, avem situaţii în care motivarea şi comunicarea hotărârilor de judecată se fac cu destulă întârziere, astfel încât bunurile ajung să fie vândute până suntem înştiinţaţi că trebuie să le confiscăm. Sunt situaţii în care comunicarea se face în extras din titlul executoriu, ceea ce obligă unităţile fiscale să identifice, să solicite şi să obţină documentele complete care au stat la baza cazului respectiv. În procesul cercetării penale, unele măsuri asigurătorii dispuse se transmit pentru ducere la îndeplinire către organele MAI şi, ulterior, dispozitivul sentinţei se transmite şi la organul fiscal. Există chiar şi situaţii în care bunurile mobile sau imobile ce urmează a fi valorificate prin licitaţie să nu prezinte niciun fel de interes chiar şi în condiţiile în care preţul de pornire este diminuat cu 50%”, se arată în document.
De asemenea, conducerea ANAF arată că sunt multe cazuri în care este vorba de bunuri imobile obţinute în timpul căsătoriei, iar această situaţie impune un proces de partajare, ceea ce înseamnă proceduri anevoioase de partaj judiciar, dar şi situaţii când persoanele vinovate sunt în penitenciar pentru executarea pedepsei şi nu au surse de venit sau bunuri.
„De multe ori, bunul pe care vrem să-l valorificăm este atribuit soţului care nu este debitor sau este imposibil să valorificăm doar o cotă-parte din acel bun.
Emiterea titlurilor de creanţă este fără instituirea de măsuri asigurătorii ceea ce situează ANAF în imposibilitatea de a executa bunul. De asemenea, debitorii sunt persoane care au săvârşit infracţiuni, marea lor majoritate fiind în penitenciare, nu figurează cu venituri şi nu deţin bunuri urmăribile. Opozabilitatea actelor de executare şi parcurgerea etapelor procedurale implică desemnarea unor reprezentanţi legali ai acestora, fapt ce conduce la prelungirea timpului de acţiune. Din analiza măsurilor asigurătorii dispuse în timpul cercetării penale sau în instanţă, precum şi a situaţiei bunurilor, veniturilor şi conturilor, se constată că debitorii nu au avut niciodată un patrimoniu concret la nivelul prejudiciului”, se afirmă în informare.
Pentru creşterea gradului de recuperare a prejudiciului, conducerea ANAF consideră că este nevoie de inventarierea cazuisticii din toate unităţile şi crearea unei baze de date la nivel naţional, precum şi de crearea unei aplicaţii informatice care să gestioneze baza de date, urmărind stadiul executării fiecărui titlu de creanţă/hotărâre definitivă, astfel încât să se ştie „la centru” tot ce se întâmplă în teritoriu şi unde apar probleme.
Totodată, este solicitată înfiinţarea şi operaţionalizarea, de la 1 iulie, a unei structuri administrative dedicate la nivel naţional, formată din specialişti care să se ocupe exclusiv de monitorizarea şi coordonarea acţiunilor de recuperare a prejudiciilor, precum şi înfiinţarea de servicii teritoriale de coordonare a acestei noi activităţi distincte la nivelul fiecărei direcţii regionale.
„Aceste servicii vor fi, la rândul lor, coordonate exclusiv de la centru. Odată cu operaţionalizarea structurii naţionale, vom solicita instanţelor de judecată să transmită deciziile şi structurii naţionale. În acest fel, vom avea un control direct şi eficient asupra situaţiei de ansamblu şi asupra problemelor care apar”, se menţionează în documentul trimis premierului, cerându-se totodată şi alocarea de personal şi de logistică.
La finalul informării, conducerea ANAF propune ca în cadrul Ministerului Justiţiei să fie înfiinţată o structură care să monitorizeze integral întregul proces de recuperare a prejudiciilor.
„Având în vedere cele prezentate anterior, considerăm ca fiind necesară înfiinţarea unei structuri în cadrul Ministerului Justiţiei cu rol de monitorizare şi coordonare a întregului proces de recuperare a prejudiciilor din infracţiuni în care sunt implicate parchetele şi ANAF”, se mai arată în documentul trimis premierului Victor Ponta.
Marţi seara, premierul Victor Ponta a apreciat că ideea conform căreia ANAF nu este performantă în recuperarea prejudiciilor, invocată la ultimul bilanţ al DNA, a fost „o mică păcăleală”, el arătând că este nevoie de hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.
