Biserica ortodoxă îi sărbătoreşte pe 9 martie, pe cei 40 de mucenici din Sevastia, foşti soldaţi ai împăratului Licinus, care au refuzat să-şi renege religia. În anul 320, conform izvoarelor istorice, Agricolae, guveratorul Armeniei, le-a cerut acestora să se închine idolilor. Pentru refuzul lor, guvernatorul a decis întemniţarea mucenicilor, opt zile, timp în care au fost torturaţi prin lovirea cu pietre.
Văzând că aceştia tot nu sunt dispuşi să renunţe la creştinism, Agricolae a hotărât să îi condamne la moarte prin înghetare în lacul Sevastiei. Dintre toţi cei 40, unul a decis să renunţe la creştinism, însă în momentul în care a ieşit din lac a murit pe loc. Locul acestuia a fost luat de un soldat.
Cărțile sfinte povestesc faptul că în decursul nopţii în care mucenicii s-au aflat în lac, s-au petrecut mai multe minuni: iniţial, apa lacului s-a încălzit, topind gheaţa, iar apoi 40 de cununi strălucitoare s-au pogorat din Ceruri deasupra mucenicilor.
La auzul acestor vesti, guvernatorul a decis să îi scoată din lac şi a cerut să le fie zdrobite fluierele picioarelor, iar apoi să fie lăsaţi să moară. Trupurile lor au fost arse, iar cenuşa a fost aruncată în lac.
Sărbătoarea Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia se suprapune cu începerea anului agricol. Astfel, a apărut o sărbătoare tradiţională romanească, cunoscută sub numele de Mucenici sau Măcinici. E ultima zi a „babelor”, și ultima în care vremea e rece.
Ultima zi friguroasă
La sat, românii obişnuiesc ca în această zi să facă o serie de ritualuri pentru alungarea frigului precum: lovirea pământului cu maiuri sau bâte, jocul copiilor peste foc, sau rostirea de descântece pentru venirea căldurii.
După ce ies de la biserică, femeile dau de pomană pentru sufletul morţilor mucenici, preparate specifice acestei zile, care poartă numele sărbătorii, ”mucenici”.
Conform Bisericii Ortodoxe, mucenicii pe care îi gătesc gospodinele sunt o ofrandă adusă sacrificiului pentru credinţă a celor 40 de ostaşi creştini.
În unele zone se prepară sub forma unor colăcei copţi în cuptor, în formă de opt sau de om, glazuraţi cu miere sau cu sirop de zahăr.
Mucenicii din aluat se mai prepară şi ca o fiertură. Din aluat se fac opturi mici care se fierb ca pastele făinoase, în apă îndulcită, și amestecată cu bucățele de nucă.
Reţeta mucenicilor moldoveneşti / copți
Ingrediente pentru aluat: 1 kg faină, 20 g drojdie, litru de apă (puteţi amesteca apa cu lapte) şi un praf de sare.
Ingrediente pentru glazură: 2 ouă, 1 cană miere, 1 cană de apă şi 250 g nuci măcinate, drojdie şi apă (apa/lapte).
Ingredientele pentru aluat se frământă 10 minute. Se lasă la crescut o oră, apoi se modelează în forma de 8-uri. Se lasă încă o jumătate de oră la crescut în tavă. Se ung apoi cu ou şi se bagă la cuptor. Se coc la foc potrivit până se rumenesc (cca 20 minute).
Între timp se face pe foc un sirop din apă şi zahăr (sau miere). Când mucenicii s-au răcit se pune siropul cald. Se aşază pe un platou, unde se toarnă restul de sirop peste ei şi se presară cu nucă măcinată.
Reţeta mucenicilor munteneşti / fierți
Ingrediente pentru aluat: 1 cană faină albă, liguriţă de sare, cană lapte.
Ingrediente pentru zeamă: zahăr sau miere după gust, 3-4 litri de apă pentru fiert, cană de nuci măcinate, 1 linguriţă scorţisoară şi linguriţă coajă de lămâie.
Din lapte, făină şi sare se face un aluat care trebuie să fie elastic. Se frământă zece minute. Se lasă o jumătate de oră la temperatura camerei. Modelaţi suluri lungi şi groase de 0,5 cm. Faceţi apoi inele mici şi răsuciţi-le în formă de opt. Puneţi-le pe o tavă şi uscaţi-le în cuptor 10 minute la foc potrivit.
Între timp pregătiţi zeama. Se pun la fiert 3-4 litri de apă la care adăugaţi zahăr după gust şi coajă de lămâie. Când fierbe, reduceţi focul la jumătate şi adaugaţi „8-urile“ din aluat. Amestecaţi cu grijă să nu se lipească. Lăsaţi-le să fiarbă 10-15 minute. Nucile şi scorţişoara se adaugă la final.
