În ultimele trei luni, pompierii din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Banat” au fost „puși pe jar”. Echipajele s-au luptat cu zeci de incendii produse în județul Timiș, în urma cărora au fost afectate sute de hectare.
A început curățenia de primăvară, dar nu ca la carte, pentru că una dintre principalele cauze ale incendiilor o reprezintă arderea necorespunzătoare a resturilor vegetale. Din dorinţa timișenilor de a-şi curăţa miriştile, livezile şi viile, de vegetaţia uscată, au avut loc tot mai multe incendii în zonele rurale, pe islazuri şi în păduri.
Până la ora actuală s-au înregistrat peste 80 de incendii în județul Timiș. Cele mai multe au avut loc în luna martie, în zona de est a județului. Dintre acestea, peste 70 au fost de vegetație uscată, în urma cărora s-au distrus sute de hectare. Nu mai puțin de 3 hectare de vegetație uscată au fost distruse la Giroc, iar flăcările s-au extins și au afectat alte două hectare de livadă.
Cele mai multe intervenţii de stingere a vegetaţiei uscate au avut loc în Lugoj (16), Făget (9), Curtea (7) și Margina (6), iar cele mai semnificative, la Temerești, Giarmata Vii, Sintești și la Lugoj (Dealul Viilor).
Semnal se alarmă pentru cetățeni
Ordinul comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrului mediului şi pădurilor, pentru aprobarea bunelor condiţii agricole şi de mediu în România, interzice cu desăvârşire arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil. Acest lucru pare să nu îi sperie pe timișenii care își igienizează terenurile prin această metodă.
Arderea resturilor vegetale, a gunoaielor, deşeurilor şi a altor materiale combustibile, fără obţinerea permisului de lucru cu foc şi fără luarea măsurilor pentru împiedicarea extinderii focului la vecinătăţi, se sancţionează contravenţional cu amenzi cuprinse între 1.000 și 2.500 de lei. Cei care se gândesc să ia o pauză de țigară în pădure, trebuie să știe că fumatul și focul deschis sunt interzise, cu excepţia locurilor special amenajate în acest sens.
Potrivit specialiștilor, arderea miriștilor produce multe efecte negative care duc la distrugerea ecosistemului. Lăsând la o parte disconfortul produs de funinginea degajată, această metodă sărăcește solul în materie organică și distruge microfauna. De asemenea, apa din stratul superior al solului se evaporă, iar prin crăpăturile rezultate se pierde și apa din adâncime. Înclusiv arătura se exectuă mai greu, lucru care duce la creșterea consumului de combustibil. Prin arderea miriștilor și a resturilor vegetale se degajă dioxid de carbon şi protoxid de azot, poluanţi implicaţi în efectul de seră care duc la modificările climatice tot mai evidente pe plan mondial.
