Pentru Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş, acest an reprezintă o triplă aniversare: 165 de ani de la înfiinţare, 25 de ani de la reluarea activităţii camerei, interzisă în timpul regimului comunist, şi zece ani de la inaugurarea centrului regional de afaceri, un sediu în care se organizează prestigioase saloane, expoziţii, conferinţe şi numeroase alte evenimente care depăşesc sfera interesului local.
Înfiinţată prin patenta imperială a lui Franz Josef
În 18 martie 1850, împăratul Franz Josef încuviinţa proiectul de înfiinţare a camerelor de comerţ din Imperiul Austriac iar în 26 martie aproba patenta imperială pentru înfiinţarea camerei de comerţ din Timişoara pentru noua provincie Voivodina Sârbească şi Banatul Timişean. Aceasta a avut o existenţă neîntreruptă până în 1949, când Prezidiul Marii Adunări Naţionale al R.P.R. a desfiinţat camerele de comerţ iar patrimoniul acestora a intrat în proprietatea statului. Camera a avut primul preşedinte român în 1922 iar actualul sediu din Piaţa Operei s-a construit în 1925, pe un teren donat de corpul celor 80 de comercianţi care erau membri ai camerei.
Prima cameră reînfiinţată în 1990
În ianuarie 1990, un grup de iniţiativă desprins din biroul de relaţii externe al CFSN Timişoara a avut iniţiativa reînfiinţării camerei de comerţ şi a întocmit un proiect care a fost prezentat prim-ministrului de atunci, Petre Roman. Acesta a aprobat proiectul pe care i-l dusese Petrişor Morar iar în 7 martie 1990 a fost convocată adunarea generală a reprezentanţilor mai multor întreprinderi industriale şi comerciale din judeţul Timiş şi, cu unanimitate de voturi, s-a hotărât reînfiinţarea Camerei de Comerţ şi Industrie Timişoara, socotită o continuatoare de drept a celei înfiinţate în 1850.
A fost prima cameră de comerţ teritorială care şi-a reluat activitatea ca organizaţie reprezentativă a mediului economic local. „Timp de două luni, camera timişoreană a funcţionat fără legislaţie, doar pe bază de statut propriu. Abia în luna mai a apărut legea care reglementa activitatea camerelor de comerţ şi s-au reînfiinţat cele de la Cluj şi Braşov. Nu exista nici registrul comerţului, reînfiinţat abia în decembrie 1990” îşi aminteşte Rodica Olinic, cel mai vechi angajat al CCIAT. „În primele luni s-a lucrat pe bază de voluntariat, abia în luna august au început să se facă angajări cu carte de muncă. ” a adăugat ea. Camera de comerţ şi-a reînceput activitatea cu 33 de angajaţi, astăzi având 72 de angajaţi. Prima firmă care a devenit membru al camerei, INTEN, nu mai există astăzi, în schimb sunt membre ale CCIAT cinci firme – Elba, Uzinele textile, Azur, Fabrica de bere şi fostul abator (ulterior COMTIM iar apoi Smithfield) – care au fost înscrise şi între anii 1946-1949, înainte de desfiinţarea acesteia. Dacă în 1990 au devenit membre ale camerei 97 de firme, astăzi numărul lor se ridică lasunt de firme.
„Parfumul istoriei”
La evenimentul aniversar, care va avea loc vineri începând cu ora 11,00 la centrul regional de afaceri, au fost invitaţi toţi cei care au contribuit la reînfiinţarea camerei, începând cu Petre Roman şi Decebal Anastasescu, cel care, la începutul anului 1990, conducea Primăria Judeţului Timiş şi a autorizat retrocedarea sediului şi înscrierea acestuia în cartea funciară, conducătorii camerei din ultimii 25 de ani şi angajaţii acesteia, reprezentanţii firmelor membre, Î.P.S.S. Mitropolitul Banatului, comandantul Brigăzii 18 Infanterie Banat, şi oficialităţi ale oraşului şi judeţului. În cadrul ceremoniei aniversare va fi făcută o trecere în revistă a momentelor semnificative din istoria CCIAT şi vor fi decernate diplome şi alte însemnele aniversare, precum şi câte o sticlă de vin ca simbol al renaşterii, cu o etichetă sugestivă, „Parfumul istoriei”. Pentru cei aproximativ 200 de participanţi la festivitate, va fi organizată o expoziţie intitulată „De la trecut, prin prezent spre viitor” iar momentele muzicale cuprinse în programul aniversar au menirea de a sublinia semnificaţia acestui eveniment.
