PERICOL Banatul pe locul II pe scara seismică, după zona Vrancea. Ce...

PERICOL Banatul pe locul II pe scara seismică, după zona Vrancea. Ce ar însemna pentru județul Timiș un cutremur devastator și ce clădiri au cel mai mare risc FOTO

0
DISTRIBUIȚI

cladire seism

În ultima vreme, seismografele înregistrează aproape zilnic cîte un cutremur iar guvernanții au început să se arate preocupați de urmările catastrofale ale unui cutremur de proporții, cum a fost cel din 1977. Acte normative pentru diminuarea riscurilor care ar putea fi provocate de un seism puternic există de 15-20 de ani, dar conform obiceiurilor românești, lucrurile sunt rezolvate temeinic doar în scripte. În județul Timiș, măsurile luate până în prezent se limitează la inventarieri anuale ale clădirilor care prezintă risc seismic, notificări și un număr insignifiant de expertize, toate aceste hârtii fiind centralizate conștiincios în dosare voluminoase și din ce în ce mai numeroase.

Cutremurele din Banat

Banatul ocupă al doilea loc pe scara seismică a României, după zona Vrancea, magnitudinea maximă fiind aproximată la şase grade pe scara Richter. Potrivit seismologilor, spre deosebire de marile cutremure din zona seismică Vrancea, la care s-a putut constata o anumită periodicitate, cele din Banat, de suprafaţă, sunt total imprevizibile, existând în orice moment riscul producerii unui seism. În Timiş, principalele zone seismice sunt Banloc-Voiteg, Sânnicolau Mare şi Şag-Parţa dar şi în partea de vest a Timişoarei există o falie care ar putea provoca probleme. În momentul de față însă, nimeni nu știe câte clădiri s-ar putea transforma în ruine în Timișoara sau în județ. În urma cutremurului din vara anului 1991, care a avut o intensitate de 5,7 grade pe scara Richter, sute de case din zona Deta-Banloc-Ciacova au fost puternic avariate, altele s-au prăbuşit complet iar pagubele pricinuite locuitorilor au fost imense.

O expertiză uitată

La construcţiile ridicate după 1977, normele de protecţie antiseismică au fost mai riguroase dar multe din clădirile vechi la care nu s-au mai făcut consolidări sunt, pe măsură ce îmbătrânesc, din ce în ce mai vulnerabile la un cutremur de intensitate mai mare. După 1996,  când Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului condus de Nicolae Noica a  declanşat o campanie de expertizare, CJT  a inventariat clădirile cu risc seismic ridicat de prăbuşire la un eventual cutremur pe baza datelor furnizate de primării. La nivelul judeţului, s-au centralizat 414 imobile expuse în fața unui eventual cutremur, dintre care 61 cu risc iminent de prăbuşire. Dintre acestea, 47 de clădiri construite începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea până în 1970 au fost identificate în Timişoara, cele mai multe fiind clădiri de patrimoniu. S-a constatat că zona istorică a oraşului stă cel mai rău, căci multe clădiri vechi au fost ulterior supraetajate, s-au făcut modificări în interior iar clădirile din zidărie, cu planşee de lemn, nu au fost conformate seismic, pe vremea când au fost ridicate neexistând astfel de reguli. În intervalul de timp care a trecut de atunci, singurele progrese s-au înregistrat în perfectarea formalităților legate de întocmirea actelor administrative.

cladire seism4

115 clădiri publice și 383 de clădiri private din județ, în pericol

Consiliul judeţean primește anual de la unele primării din județ liste cu clădirile care prezintă risc seismic. Nu toate primăriile s-au achitat de această sarcină, așa încât, în momentul de față, potrivit raportărilor primite de la primăriile din 22 de comune, în evidența acestora sunt 115 clădiri publice și 383 de clădiri private care riscă să se prăbușească în cazul unui cutremur. Cele mai multe clădiri publice care prezintă risc seismic au fost raportate de primăria din Moraviţa, urmată de cele din Coştei şi Periam, în vreme ce la Birda, Maşloc, Cenei şi Biled numărul caselor care pot fi afectate de  un cutremur este de ordinul zecilor în fiecare comună. Într-un răspuns scris, Consiliul Județean Timiș precizează că  „pentru construcţiile cu destinaţia de locuinţă expertizate tehnic şi încadrate prin raportul de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic, vom notifica în scris proprietarilor, persoane fizice sau juridice şi asociaţiilor de proprietari care au în administrare aceste construcţii obligaţiile ce le revin potrivit prevederilor legale, pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor, precum şi faptul că îşi asumă riscul şi răspunderea pentru efectele potenţiale ale seismelor în situaţia în care nu se conformează obligaţiilor legale”, adăugând că panourile de înştiinţare – așa-numitele „buline roşii” – se aplică în termen de 60 de zile de la data primirii raportului de expertiză tehnică, în vederea avertizării populației.
Arhitectul șef al CJT, Liviu Brebe, a adăugat că după inventariere, pasul următor ar consta în expertizarea tehnică a clădirilor, expertul având și sarcina de a stabili prioritățile pe clase de risc în urma unei selecții dar în această etapă, lucrurile se împotmolesc din cauza lipsei banilor.


Solicitările depuse la minister pentru finanțarea expertizării clădirilor publice aflate în pericol au rămas fără răspuns iar pentru casele private, costurile trebuie suportate de proprietari. Aceștia pot lua un împrumut de la stat pe termen lung cu condiția ipotecării proprietății dar această condiție îi face pe cei mai mulți să renunțe. În schimb, raportarea anuală a listelor cu clădirile aflate în pericol, merge strună.

cladire seism1

Nu există legislație locală

În ultimele două decenii, nimeni nu s-a preocupat de soarta celor 47 de clădiri, cele mai multe din cartierul istoric Cetate, care se pot prăbuși la un cutremur puternic iar arhitectul șef al orașului dă vina pe legislație. Potrivit adresei înaintate în acest an de primăria timișoreană către CJT, situația este neschimbată față de anii anteriori, când s-au inventariat doar clădirile cu parter și mai mult de trei nivele construite înainte de 1978. Se mai precizează că s-au întocmit 600 de notificări pentru expertizarea acestor clădiri și s-au expertizat 12, iar acestea nu se încadrează în clasa I de risc seismic.
Sorin Ciurariu, arhitectul șef al primăriei, spune că  a avut în vedere doar aceste construcții, în cea mai mare parte cartierele de blocuri, deoarece “ni s-a impus normativul din 1977 care are în vedere zona seismică Vrancea și nu se potrivește pentru cutremurele din Banat. Nimeni nu se poate pronunța cu privire la starea clădirilor din Cetate. Dacă le punem bulină roșie nu se rezolvă problema, se crează doar panică, ele trebuie expertizate. Eu sunt  foarte îngrijorat de starea acestora din punct de vedere estetic, cad elemente de fațadă și pierdem informație arhitecturală prețioasă dar nu avem o legislație locală, se aplică normativele cu caracter național”. În ce privește expertizele care trebuie făcute, arhitectul șef susține că “nu e treaba direcției de urbanism, trebuie să spună conducerea primăriei”.

Foto: Adrian Pîclișan

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.