Născut în Timișoara, în cartierul Fabric, în anul 1808, Petru Lupul era fiul lui Nicolae Lupul, starostele breslei cojocarilor, cea mai înstărită din Fabric. Numele lui a fost „sârbizat” la școală, transformându-se în Lupulov, potrivit canoanelor impuse de biserica sârbă, care tutela și ortodocșii români din monarhia habsburgică, dar ulterior unele scrieri ale sale au fost semnate și cu numele său românesc.
Apropiat al familiei Mocioni
După clasele primare a urmat liceul piarist din Timișoara iar apoi a studiat filosofia și teologia la Verona și dreptul la Pesta, profesând o vreme ca jurist. A fost profesor la Institutul Teologic ortodox din localitatea Zadar (acum în Croația), după care a revenit la Timișoara ca învățător. Tot în orașul natal a fost funcționar orășenesc și pretor. A devenit un apropiat al familiei Mocioni, care l-a sprijinit pentru a fi numit director al școlilor romînești din zona regimentelor grănicerești, ca urmaș al lui C.D. Loga deși, la Caransebeș, a avut parte de un anturaj ostil învățăturilor sale.
Ulterior a devenit pedagog al fraților Alexandru și Eugeniu Mocioni, care au învățat de la el filosofia, morala și limba italiană. Lecțiile predate acestora au fost publicate în 1868 sub forma unei broșuri intitulate „Despre educarea religioasă, fizică, intelectuală și socială”. Încă de la prima sa tipăritură, Petru Lupulov s-a remarcat prin folosirea grafiei latine, intrând în conflict, aidoma altor cărturari ai vremii, cu sârbii care, prin biserică, încercau slavizarea populației românești.
Scrierile lui Lupulov, inventariate de Eminescu
Petru Lupulov este autorul a numeroase scrieri din cele mai diverse domenii, de la versuri nu prea reușite, traduceri si adaptări – mai ales dramaturgie italiană – până la scrieri filosofice, de morală, diverse povețe sau istorie. De la cărturarul timișorean s-a păstrat în manuscris și o „Istorie a Cruciadelor”.
A avut propria sa editură, pe care a finanțat-o din veniturile pe care le-a realizat în funcțiile pe care le-a ocupat de-a lungul anilor. Câteva exemplare din scrierile sale au ajuns până în Ardeal și Bucovina, unde Mihai Eminescu, pe atunci elev, a înregistrat câteva în biblioteca gimnaziului. După unii autori, lectura cărților cărturarului bănățean au contribut la instruirea poetului și i-au influențat gândirea.
1857 – un an prolific
Cea mai importantă scriere a lui Petru Lupulov, „Despre bărbații străluciți ai cetății Roma”, a apărut la Timișoara în 1857. Prelucrată după clasici, cartea a fost scrisă pentru ca românii să-și cunoască originile, după modelul oferit de Școala Ardeleană. Sub influența iluminismului a scris și „Culegere a mai multor învățături folositoare date la lumină de Petru Lupulov”, o culegere de scrieri de morală, versuri, maxime și sfaturi dar și învățăminte religioase.
O interesantă carte a lui Lupulov este „Recepte despre varie (deschilinite) bucate, care ori și cine le póte face. Traduse în limˋba română de Petru Lupulov și dedicate sessului femeescu”, apărută în același an la Timișoara. Aceasta cuprinde 24 de rețete, două dintre acestea referindu-se la tratarea junghiurilor la copii și la măsurarea purității aerului. Rețetele publicate de Lupulov sunt traduceri, probabil alese din mai multe cărți de bucate din țări diferite, după cum reiese din denumirea unor specialități culinare pe care le consideră delicioase și deopotrivă sănătoase. Cartea de rețete a lui Lupulov a fost socotită o premieră în publicistica bănățeană, fiind totodată o promovare a bucătăriei europene occidentale, alături de cea austriacă, șvăbească și sârbească, deja consacrată alături de mâncărurile tradiționale românești. Rețetele sale par să fi avut succes căci ulterior au fost publicate în diferite calendare ale vremii, asemănătoare almanahurilor. Petru Lupulov este și autorul lucrării „Introducere la măiestria de a se feri de răul sărăciei sau trei reguli serioase: agonisește, reține, convârtește”, care i-a făcut pe mulți să-l considere primul economist bănățean.
S-a stins din viață în 1872, la Timișoara, sărac și în mizerie, în împrejurări care nu sunt cunoscute.
