Personalitate complexă și remarcabil om de cultură, Meletie Dreghici (1814-1891), cărturar bănățean care, prin întreaga sa activitate, și-a pus amprenta asupra celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea din Banat, s-a născut în 1814 la Comloșu Mare, în familia preotului Dreghici, în care domnea o atmosferă culturală care i-a marcat întreaga viață. După ce a urmat clasele primare în comuna natală și următorii trei ani la liceul piarist din Timișoara, și-a continuat studiile la Szeged și la universitatea din Pesta, unde a fost coleg cu Eftimie Murgu. Ulterior a urmat studii bisericești la Vrșeț și la Carlovăț, unde l-a avut profesor pe Andrei Șaguna. A revenit la Comloș unde a funcționat ca avocat până în 1841, când s-a hirotonit preot în comună. În 1849 a devenit protopop la Jebel iar în 1854, protopop al Timișoarei. În activitatea sa ecleziascică, cea mai susținută campanie a fost purtată pentru reînființarea vechii episcopii a Timișoarei, biserica ortodoxă română din monarhia habsburgică aflîndu-se subordonată la acea vreme mitropoliei din Carlovăț.
Susținător al mișcării culturale din Fabric
Meletie Dreghici a desfășurat, alături de alți cărturari ai vremii, o activitate susținută și pentru întreținerea mișcării culturale din Fabric, cartier al orașului în care locuia cea mai mare parte a românilor. În 1868, el a fost ctitorul uneia dintre primele societăți de lectură din Fabric, un cartier foarte pitoresc la vremea respectivă. S-a implicat și în evenimentele politice majore ale vremii, precum revoluția de la 1848, activitatea Partidului Național Român sau ca susținător al războiului de independență din Vechiul Regat. A inițiat acțiuni umanitare întocmind liste de subscripții pentru ajutoare materiale și bănești, destinate răniților de război. În același spirit, a susținut copiii săraci ai românilor, pentru care a înființat internate, facilitându-le astfel posibilitatea de a studia. A avut și o importantă activitate școlară, editând mai multe manuale în limba română și sprijinind tinerii de la sate să se poată înscrie la școli de agricultură.
Meletie Dreghici a înființat și o bancă de credit, care a contribuit la dezvoltarea economică a Banatului.
“Luminătorul”, ziar pentru emanciparea românilor
Meletie Dreghici a avut, deopotrivă, preocupări literare și publicistice. A fost colaboratorul lui Gheorghe Barițiu la “Foaie pentru minte, inimă și literatură”, în paginile căreia a susținut ideea latinității neamului, este autorul a opt cărți și a tradus parțial lucrarea lui Francesco Griselini despre istoria politică și naturală a Banatului. În anul 1880 a scos ziarul “Luminătorul”, apărut la început de două ori iar apoi de trei ori pe săptămână, până în 1894. După săptămânalul umoristic “Priculiciu”, apărut în 1874, “Luminătorul” a fost primul ziar românesc apărut la Timișoara. Editor și redactor-șef al ziarului era ginerele său, Pavel Rotariu iar publicația avea în primul rând un caracter politic, susținând programul Partidului Național Român. Ziarul explica, totodată, legile apărute în perioada respectivă și pentru scurtă vreme a avut și un supliment, intitulat “Avocatul poporului”. Apăreau, de asemenea, multe traduceri din presa străină, cu ultimele descoperiri științifice sau sfaturi medicale, menite să lumineze poporul. O lectură a ziarului dezvăluie o Timișoară veselă, în care se organizau programe culturale, urmate de baluri, unde se făceau chete pentru copiii săraci.
Meletie Dreghici a încetat din viață în 1891 și a fost înmormîntat în cimitirul din Cetate, mutat ulterior, dar astăzi nu se mai știe exact unde este mormântul său. La Comloșu Mare a fost pusă, în 1935, o placă comemorativă, de revista locală “Suflet Nou”.
