La nord de râul Mureș, pe o creastă a Munților Zarandului, nu departe de șoseaua Arad-Deva, se înalță mănăstirea Maria Radna, cel mai important loc de pelerinaj al catolicilor din vestul țării dar și din cele învecinate și totodată unul din cele mai importante obiective turistice ale județului Arad.
Icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni
Primele informații legate de o viață monahală la Radna datează din vremea regelui Ungariei Carol Robert de Anjou, care, în jurul anului 1327, a ridicat aici o mănăstire și o biserică închinate Sfântului Ludovic de Toulouse și a adus călugări franciscani din Bosnia. În anul 1520, pe dealul din apropiere a fost ridicată o capelă în care au slujit călugări franciscani iar în 1626 a fost reînființată, la Radna, mănăstirea franciscanilor. Se spune că icoana Maicii Domnului, tipărită pe hârtie în atelierul unui meșter tipograf din Italia, a fost donată călugărilor în 1668 iar în 1695, când capela a fost incendiată de turci și a ars din temelii, doar icoana a scăpat neatinsă de flăcări și de atunci e socotită a fi făcătoare de minuni.
Loc de pelerinaj
Canonicul Johannes Szlezak a fost cel care, la 1750, a recunoscut biserica Maria Radna, aflată pe locul vechii mănăstiri franciscane, ca loc de pelerinaj. Cum vechea biserică devenise neîncăpătoare, la data de 7 iulie 1756 a fost pusă piatra de temelie a unei noi biserici, care a fost sfințită în 1767 de episcopul Franz Anton von Engl zu Wagrain, primind hramul Adormirii Maicii Domnului. Clădirile și anexele care aparțin complexului monahal au fost construite în mai multe etape, în secolele următoare. Biserica de la Radna, construită în stil baroc, are o lungime de 63 de metri, o lățime de 16 metri și o înălțime în interior de 21 de metri. Tavanul a fost pictat în 1762 de pictorul vienez Ferdinand Schiessl. Un nou altar, din marmură albă de Carrara, datează din 1895 și este opera sculptorului budapestan Toth Istvan iar în spatele acestea se află un uriaș tablou al “Bunei Vestiri”. În biserică se mai află încă opt altare în stil baroc. În exterior, turnurile, împodobite cu câte patru vaze ornamentale la colțuri, au fost înălțate în anul 1911 cu cîte 30 de metri, și împreună cu acestea, înălțimea exterioară a bisericii este de 67 de metri. Tot episcopul care a sfințit biserica a fost cel care a mutat icoana Maicii Domnului în noua biserică iar în 1770 aceasta a fost încadrată cu o ramă de argint înaltă de 3,3 metri și lată de 2,7 metri, care a fost lucrată la Viena în atelierul lui Joseph Moser, meșterul aurar al curții imperiale. Lucrarea este considerată o operă de artă unică în această parte a Europei. În biserică se mai află statuile sfinților Iacob și Ana, înalte de trei metri, care au fost realizate de sculptorul vienez Ferdinand Stuefflesser. Orga datează din anul 1905 și a fost realizată într-unul din cele mai renumite ateliere ale vremii, Leopold Wegwnstein & Fiii. Noi stricăciuni s-au produs în 1923, când un alt incendiu a cuprins biserica. Pelerinajele au fost interzise în 1948, când regimul comunist s-a instalat definitiv în România. Au fost reluate, mai modest, în anii ’70 dar au căpătat din nou amploare după 1990. În timpul regimului comunist s-au făcut unele reparații, dar nu s-au respectat normele de restaurare obligatorii pentru monumente.
În 1992, papa Ioan Paul al II-lea a ridicat biserica la rangul de Basilica Minor, cu hramul “Maica Harurilor”. Mănăstirea a fost părăsită de franciscani în 2003, nemaiexistând frați, iar primul paroh numit aici a fost părintele Andreas Reinholz, Canonicus Arhidiaconus în cadrul Capitoliului Catedralei Diecezei Romano-Catolice din Timișoara. Cei mai mulți pelerini vin în 15 august, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului.
Lăcaș pentru inima arhiepiscopului Rudnay
Ultimele lucrări la biserică s-au făcut în anul 1820, cînd icoanei Maicii Domnului i s-au adăugat două coroane de aur și pietre prețioase, donate de arhiepiscopul de Esztergom, Alexander von Rudnay. Se spune că acesta ar fi poposit câteva luni la mănăstirea Radna așteptând să fie investit cardinal al Ungariei și i-au plăcut atât de mult locurile de aici încât a lăsat cu limbă de moarte apropiaților săi ca după trecerea la cele veșnice, inima să-i fie scoasă din piept și să fie păstrată în biserica mănăstirii din Radna. Dorința i-a fost respectată iar inima sa a fost așezată într-o firidă a bisericii, nu departe de icoana făcătoare de minuni.
Biserica a fost recent restaurată cu fonduri europene, pentru a fi inclusă în circuitul turistic internațional și a fost resfințită de arhiepiscopul din Köln, Joachim Meisner, delegatul extraordinar al Papei. Lucrările, încă neterminate, au costat peste zece milioane de euro și au durat mai bine de trei ani. Restaurarea, care a inclus patru monumente istorice, a avut în vedere și reamenajarea unui muzeu în fostele chilii ale mănăstirii, cu obiecte bisericești care evocă pelerinajul din ultimele trei secole, a unei biblioteci și a unor săli pentru diferite evenimente.
Surse foto – www.agerpres.ro
