Perlă ARHITECTURALĂ a ortodoxismului, la o aruncătură de băț de Timișoara. Ce...

Perlă ARHITECTURALĂ a ortodoxismului, la o aruncătură de băț de Timișoara. Ce legende fascinante ascunde GALERIE FOTO

1
DISTRIBUIȚI
<


div class="press-in-article" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center; margin-top: 5px; margin-bottom: 5px; " id="press-882477850">

19. interior

Una dintre cele mai vechi biserici medievale din Ardeal, Sântămăria Orlea, se află în localitatea cu același nume, nu departe de orașul Hațeg. Așezarea este atestată documentar încă din anul 1331, sub numele de “villa Sancte Marie” dar biserica trebuie să fi fost construită mai devreme, spre sfârșitul secolului al XIII-lea. După unii istorici, biserica a fost ridicată de românii ortodocși din Țara Hațegului. Construirea bisericii este atribuită unei vechi familii nobiliare, cea a cnezilor Cândea, atestată în zonă încă din secolul al XIII-lea. Mai târziu, un membru al familiei a luptat în oastea lui Ioan de Hunedoara și, spre jumătatatea secolului al XV-lea, a fost răsplătit de acesta cu mai multe domenii, pe care se afla și satul cu biserica a cărei ctitorire le este atribuită. Alții susțin că ea este ctitoria coloniștilor maghiari, catolici, deși cea mai veche pictură este datată anterior mențiunii localității în registrele de dijme papale. În fața presiunilor coroanei maghiare și ale bisericii catolice, familia Cândea s-a maghiarizat, numele cnezilor s-a transformat în Kendeffy și se pare că atunci biserica a fost transformată dintr-una ortodoxă în una catolică. În secolul al XVI-lea, după răspândirea ideilor Reformei în Transilvania, cînd o bună parte a maghiarilor a trecut la calvinism, biserica a fost transformată într-una reformată, însăși familia Kendeffy numărându-se printre cele care au îmbrățișat ideile reformatoare ale lui Jean Calvin.

4. biserica in paragina
De la romanic la gotic

Arhitectura bisericii este caracteristică perioadei de trecere de la stilul romanic la cel gotic timpuriu, răspândit de călugării cistercieni. Acestora li se datorează și primele biblioteci valoroase din România, din mănăstirile construite în localitatea timișeană Igriș, distrusă de tătari, sau la Cârța, în Țara Făgărașului. Biserica are ziduri înalte și austere de piatră, cu ferestre înguste, închise în partea superioară cu arcuri frânte sau semicirculare, unele cu coloane, și încadrate de chenare elegante. Turnul, de formă pătrată, are cinci nivele, are la parter un portal de inspirație romanică, cu decoruri sculptate în piatră, la primul etaj se remarcă o fereastră gotică, în timp ce ferestrele de la următoarele nivele sunt romanice. Acoperișul are patru frontoane triunghiulare, fiecare cu câte o fereastră, și un turn ascuțit, în formă de piramidă. În interior, altarul boltit, aflat în partea de răsărit, este de formă rectangulară, rezemat pe console decorate cu motive florale.

3. vedere din spate
Pictură din secolul al XIII-lea

În biserica de rit ortodox transformată în lăcaș de cult calvin, caracterizat printr-un interior simplu și sobru, s-au păstrat încă fragmente din vechea pictură, care a fost acoperită cu un strat de var mai bine de trei secole. În anul 1869, din însărcinarea Comisiunii Monumentelor Istorice din Budapesta, restauratorul Storno Ferenc le-a scos la lumină iar patru ani mai târziu, Steindl Imre a realizat alte relevee, dar lucrările au fost oprite ulterior din cauza opoziției reformaților. Pictura, executată în mai multe etape, are o deosebită valoare documentară, oferind informații valoroase despre vestimentația vremii respective. Un prim strat, care datează chiar din perioada construirii bisericii, reprezintă zece cruci, acestea fiind apoi acoperite de picturile ulterioare. O valoroasă pictură, realizată mai târziu, este cea păstrată în partea de răsărit a navei, care, potrivit unei inscripții latine, datează din anul 1311: “HISTA ECCLESIA EST DEDICATA PRO HONORE BEATE GENITRICIS ANNO DOMINI MCCCVNDECIMO” (Această biserică a fost închinată spre cinstea Fericitei Născătoare, anul Domnului 1311). Specialiștii consideră că pictura bisericii Sântămăria Orlea prezintă, în ansamblu, elemente bizantine de factură balcanică, care indică un meșter venit din Dalmația, dar și împrumuturi din arta romanică și gotică, precum și influențe renascentiste, reprezentând un caz interesant de interferențe stilistice. Un alt strat de pictură, datat în 1484, aparține stilului bizantin târziu simplificat în manieră rustică și pare să fi fost realizat de meșteri zugravi veniți de la sud de Carpați.
În biserica aflată pe lista monumentelor istorice, se mai țin astăzi slujbe o dată pe lună, pentru o comunitate restrânsă de maghiari calvini care locuiește în zonă dar și pentru credincioși care aparțin altor confesiuni. Lăcașul de cult ar avea nevoie de ample lucrări de restaurare pentru a i se reda adevărata valoare, atât cea arhitecturală, cât și a picturii murale.

Surse foto – wikipedia, www.biserici.org., www.crestinortodox.ro

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.