Am intrat în era marilor realizări, marilor creșteri salariale, a scăderii sau stabilizării impozitelor, în frumoasa „Epocă de Aur” de dinainte de alegeri în care totul strălucește, în care orașul în care trăim e în continuă dezvoltare, în care politicienii noștri sunt deschiși la dialog, în care toți românii sunt fericiți și pregătiți să meargă la urne. De ce au noroc politicienii, de ce nu se schimbă nimic în clasa politică, iar corupția continuă să fie metodă de lucru pentru cei instalați în funcții publice? Pentru că se poate. Pentru că aceia care ne conduc au înțeles că avem o memorie de scurtă durată, că acționăm emoțional și că încă sperăm că, din patru în patru ani, or veni și pentru noi vremuri mai bune.
Ne lipsește capacitatea de analiză. Ne lipsește rațiunea de a spune „nu” tuturor acestor specimene care astăzi se erijează în protectorii noștri, în acei oameni capabili să ne reprezinte și să ne asigure un viitor așa cum ne dorim. Ne lipsește dorința de a aduce în prim plan oameni care ar putea face o politică bazată pe principii, etică și moralitate. Ne lamentăm mereu că nu avem un candidat viabil pe care să îl alegem, că mereu vom fi nevoiți să punem ștampila pe răul cel mai mic, care, odată ajuns în funcție, se dovedește a fi răul cel mare, un autocrat care să guverneze țara, județul, orașul după bunul său plac și după cum îi dictează propriile interese. Facem asta pentru că ne place să fim mințiți.
Nu avem încă puterea să privim realist adevărul în față și să punem presiune pe clasa politică pentru a transforma acest sistem bolnav.
Ne-am pus cu toții speranțele în DNA. Acesta este noul Robin Hood modern, menit să se lupte cu hrăpăreții care fură tot ce prind, se îmbuibă și ei și familiile lor din bănuții munciți cu sudoare de români. Avem, ca de obicei, așteptări de la alții. Cred că adevărata transformare a sistemului politic, social, economic, va veni doar atunci când vom avea așteptări de la noi. Când ne vom impune nouă propriile standarde și, în loc de reacții isterice și tardive, vom reuși să ne implicăm în ceea ce se întâmplă cu adevărat în comunitate. Nu ne place că primarul buldozer s-a pus pe decimat pomii din orașul, care și așa are cel mai puțin spațiu verde pe cap de locuitor, haideți să îi spunem. Haideți să participăm la dezbaterile publice, să mergem în audiențe, să ne facem auzită vocea și părerile. Să nu mai lăsăm politicienii să decidă după bunul lor plac, să punem presiune pe ei și să îi responsabilizăm. Un primar, un președinte de consiliu județean, un deputat sau un senator trebuie să răspundă în fața celor care l-au ales, să îi consulte și să le ia în considerare doleanțele, nu să acționeze doar conform propriilor păreri (de multe ori, pur și simplu, aberante) și să știe că nu doar justiția este cea în fața căreia trebuie să își justifice faptele, ci că, până acolo, trebuie să reprezinte interesele comunității din care fac parte. Se spune că „un popor are conducătorii pe care îi merită”. Haideți să nu mai merităm astfel de conducători și să încercăm să îi încurajăm pe cei care au reale calități de a deveni lideri să iasă în față, să candideze și să le oferim sprijinul nostru. Avem atâtea exemple de oameni neimplicați politic, care au făcut pentru această comunitate lucruri mărețe și cărora, dincolo de a le oferi un „like” pentru ceea ce fac să le oferim sprijinul pentru a face ceva pentru schimbarea acestui sistem ruginit.
