Prima schiţă a “Coloanei Infinite” desenată de Constantin Brâncuşi este arătată pentru prima oară în public la Timişoara în cadrul Art Encounters, prin generozitatea doamnei Sorana Georgescu-Gorjan care a împrumutat-o organizatorilor evenimentului. Desenul reprezintă punctul de reper al expoziţiei “Şiruri secvenţiale” de la muzeul de artă, unde toate exponatele fac referire la celebra sculptură a lui Brâncuşi. Schiţa datează din august 1937 şi, împreună cu câteva siluete de plopi, este desenată cu cerneală pe o fotografie care în care apare fundalul locului unde avea să fie amplasată coloana la Târgu-Jiu. Coloana din schiţă, care doreşte doar să însemneze locul în care urma să fie înălţată, are cu trei elemente mai puţin decât în realitate.
Sorana Georgescu-Gorjan, care deţine acum mica fotografie, este fiica inginerului Ştefan Georgescu-Gorjan, autorul concepţiei tehnice şi coordonatorul construcţiei coloanei monumentale.
Ea a fost dăruită inginerului de marele sculptor şi a fost păstrată de familie împreună cu corespondenţa dintre cei doi din timpul construcţiei monumentului. Imaginea, mărită, a fost reprodusă în numeroase rânduri, dar fotografia originală cu schiţa nu au fost niciodată expuse în public, deşi a mai fost solicitată la diferite expoziţii din ţară sau străinătate. “Schiţa dăruită de către Brâncuşi tatălui meu a fost păstrată în familie cu sfinţenie. Imaginea, mărită, a fost reprodusă de nenumărate ori. Fotografia cu schiţa nu a fost însă niciodată expusă public. Evenimentele găzduite de Art Encounters reprezintă o premieră din acest punct de vedere” spune spune proprietara preţiosului obiect.
Constantin Brâncuşi a visat încă din 1907 să realizeze monumente de mari dimensiuni, astfel încât, începând din 1917, a cioplit în lemn coloane fără sfârşit. Proiectul avea să devină realitate abia în 1938, la Târgu-Jiu. Preocupat de locul în care urma să fie înălţată coloana, Brâncuşi a socotit că cel mai potrivit loc este platoul din partea de răsărit a oraşului, pe care l-a numit “Târgul fânului”. La sfârşitul lunii iulie 1937 i-a arătat inginerului Ştefan Georgescu-Gorjan locul iar acesta a imortalizat pe peliculă imaginea pieţei care avea să constituie fondul schiţei desenate de sculptor. Este prima imagine a coloanei aşezate în propriul cadru.
