Solicitarea autoproclamatului stat Kosovo de aderare la UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură) a provocat o vie nemulţumire în rândul comunităţii sârbe din România, care a declanşat o amplă campanie pentru a împiedica acest demers.
Preşedintele Uniunii Sârbilor din România, Ognean Cârstici, a popularizat un film realizat în urmă cu doi ani, care prezintă o parte din atrocităţile începute în Kosovo în vara anului 1999 şi continuate în martie 2004. În doar două zile, au fost atunci incendiate şi distruse biserici şi mănăstiri, dintre care multe monumente istorice, fresce, icoane şi alte obiecte bisericeşti, case parohiale, şcoli, spitale şi numeroase case, cimitire din mai multe localităţi aflate în provincia care este leagănul civilizaţiei sârbe. Mulţi dintre cei care şi-au pierdut atunci casele trăiesc şi astăzi în containere, iar cei care au produs acest dezastru au rămas, în cea mai mare parte, nepedepsiţi.
În numele sârbilor din Banat a luat poziţie şi Lazar Manojlovic, consulul general al Republicii Serbia la Timişoara, care a dat România ca exemplu pentru felul în care a ştiut întotdeauna să ocrotească patrimoniul cultural al sârbilor. El consideră că o acceptare a acestei cereri de către UNESCO din partea celor care au fost autorii manifestărilor de vandalism faţă de moştenirea culturală a sârbilor ar fi un act de cinism prin care comunitatea internaţională încearcă să-i pună pe sârbi în faţa unui fapt împlinit. „Acceptarea în UNESCO a autoproclamatei Kosovo e de neconceput şi nu putem aprecia urmările, trebuie luată o hotărâre înţeleaptă, cu raţiune politică, pentru a menţine prestigiul UNESCO. Republica Serbia a demarat o campanie pentru a arăta lumii, prin diverse căi, moştenirea culturală şi spirituală a sârbilor din Kosovo şi Metohija şi pentru a le prezenta adevărul despre trecut şi prezent” a adăugat diplomatul sârb.
La acest demers s-a raliat şi Liga de Prietenie Româno-Sârbă din Timişoara, al cărei preşedinte, prof.
univ. Nicolae Ţăran, a ţinut să atragă atenţia că după bombardarea Iugoslaviei fără acordul Consiliului de Securitate al ONU nu se mai respectă reguli statornicite după al doilea război mondial iar situaţia din Kosovo, precum şi criza din Orientul Mijlociu, reprezintă urmarea unor erori politice fundamentale ale SUA. Argumentele statului sârb au avut un impact modest şi în mediile occidentale iar patrimoniul cultural vechi de secole este periclitat într-o provincie care, în prezent nici nu e capabilă să se guverneze. „Dacă UNESCO va accepta această cerere, va deveni complice la un dezastru” a conchis prof. Ţăran.
Nu în ultimul rând, Slavomir Gvozdenovici, reprezentantul etniei sârbe în Camera Deputaţilor, a înmânat o scrisoare prim-ministrului Victor Ponta, ministerului de Externe şi ministerului Culturii şi s-a adresat comisiei de cultură a Camerei Deputaţilor explicând ce înseamnă Kosovo pentru istoria şi cultura sârbilor. „Cum pot cei care au vandalizat să garanteze că vor apăra aceste bunuri culturale, cei care nu respectă un protocol al comunităţii internaţionale?” se întreabă, retoric, deputatul sârb.
Cererea este cu atât mai neavenită cu cât situaţia autoproclamatului stat nu e clarificată la nivel internaţional, în condiţiile în care nu a fost recunoscut de două treimi dintre ţările membre ONU. România se numără printre cele cinci ţări ale UE care nu au recunoscut Kosovo ca stat, dar în privinţa cererii adresate UNESCO s-a abţinut, alături de alte 13 ţări. Un număr de 27 de state s-au arătat favorabile cererii iar alte 14 state s-au declarat împotrivă.
În scrisoarea adresată prim-ministrului şi Guvernului României, comunitatea sârbă arată că această provincie este cea în care s-a constituit statul sârb, în Evul Mediu, există cea mai mare densitate de biserici şi multe alte valori care au fost atacate de separatiştii din rândul comunităţii albaneze, iar cei care au comis aceste distrugeri vor acum să convingă lumea civilizată că vor ocroti un patrimoniu care nu le aparţine. „Considerăm că în felul acesta se încearcă crearea unei noi identităţi culturale şi apropierea pe uşa din dos a autoproclamatului stat Kosovo de ONU”, se arată în scrisoarea prin care se cere guvernului ca România să voteze la Conferinţa Generală UNESCO împotriva primirii Kosovo în această instituţie.
O petiție a fost lansată şi pe internet, iar până în prezent s-au strâns peste 127.000 de semnături.
Foto: Constantin Duma
