TIMIȘOARA UITATĂ Coriolan Brediceanu, avocatul românilor bănățeni și ardeleni din Imperiul Austro-ungar....

TIMIȘOARA UITATĂ Coriolan Brediceanu, avocatul românilor bănățeni și ardeleni din Imperiul Austro-ungar. Cum a contribuit la îmbogățirea culturii bănățene

0
DISTRIBUIȚI

1. coriolan brediceanu

Născut în anul 1850 la Lugoj, Coriolan Brediceanu a urmat primele clase în oraşul natal, gimnaziul la Beiuş iar apoi dreptul la Budapesta şi Bratislava. Şi-a luat diploma în 1874, când a revenit la Lugoj şi şi-a deschis un cabinet de avocatură, stabilindu-se definitiv în oraşul natal.

„Un adevărat birou al poporului”

Încă de la începutul carierei sale de avocat a devenit cunoscut prin susţinerea multor pricini ale unor ţărani, refuzate de alţi colegi de breaslă, şi prin faptul că pleda gratuit pentru cei care nu aveau bani să-l plătească. Printre procesele cunoscute pe care le-a susţinut au fost şi cele în care i-a apărat pe ţăranii din Mehadia sau pe minerii din Ciclova Montană în procese intentate de autorităţile maghiare.

Om cu vederi democrate şi susţinător al drepturilor sociale şi naţionale ale românilor, Coriolan Brediceanu a făcut parte din corpul celor 30 de avocaţi care a fost apărătorul memorandiştilor în celebrul proces din 1894 de la Cluj, iar în anii care au urmat s-a remarcat prin apărarea intelectualilor români implicaţi în procese politice şi de presă, printre care Valeriu Branişte, care avea pe rol nu mai puţin de 74 de procese pentru articolele de presă în care critica guvernul maghiar. Cum Branişte a fost condamnat la doi ani de închisoare, Coriolan Brediceanu şi Emanoil Ungureanu au fost cei care au plătit cauţiunea de 5.000 de florini pentru a fi eliberat.

De altfel, Branişte avea să şi scrie că biroul de avocatură al lui Coriolan Brediceanu era „un adevărat birou al poporului” prin care au trecut toate afacerile de natură publică, politică, administrativă, bisericească sau şcolară ale românilor, aceştia venind la el fie şi numai pentru a-l consulta în diferite probleme.

Om politic şi deputat

Alături de liderii Partidului Naţional Român din Banat, a participat la Conferinţa de la Sibiu din mai 1881, când partidul bănăţean s-a unit cu cel înfiinţat la Miercurea Sibiului, constituindu-se Partidul Naţional Român. Între anii 1881-1892 a fost membru al comitetului central al PNR. Mentorul său politic a fost Alexandru Mocioni, iar avocatul lugojean şi-a adus o însemnată contribuţie la fundamentarea curentului politic al românilor bănăţeni.

Cum devenise un avocat extrem de popular şi îndrăgit în cele trei decenii de carieră, în 1906, după ce partidul a decis renunţarea la pasivitate şi adoptarea tacticii activiste, care însemna participarea la viaţa parlamentară, a fost ales atât în circumscripţia Oraviţa cât şi în cea de la Bocşa deputat în parlamentul de la Pesta. A optat pentru circumscripţia din Oraviţa, care nu mai avusese un deputat român de aproape jumătate de veac, şi a susţinut în parlament interesele naţiunii române, fiind membru al clubului naţionalist format la Budapesta de deputaţii români şi distingându-se şi ca om politic. A făcut parte, de asemenea, din congregaţia comitatensă a Caraşului. În 1894, după procesul memorandiştilor, a avut, la Sinaia, întâlniri secrete cu politicieni români, pentru a cădea de acord asupra atitudinii politice pe care trebuia s-o adopte PNR.

Susţinător al mişcării culturale

Pe lângă profesia sa de avocat, a avut şi o bogată activitate publicistică şi a făcut parte din diferite organizaţii culturale române în domeniul muzicii corale şi al teatrului de amatori, a fost membru permanent al sinodului eparhial din Caransebeş şi a participat la aproape toate congresele naţionale bisericeşti de la Sibiu.


A fost unul dintre fondatorii şi colaboratorii ziarului „Drapelul”, cel mai important ziar bănăţean de la începutul secolului trecut, care apărea la Lugoj, este autorul mai multor piese satirice printre care „Niţă Panjen”, „Juni bătrâni” şi „Lecuit”, jucate cu succes de formaţii teatrale din Lugoj şi din localităţile înconjurătoare, el însuşi dovedindu-se a fi un talentat interpret de teatru şi operetă, iar nuvela sa „Piatra credinţei”, inspirată din lumea satelor, s-a bucurat de aprecierile contemporanilor.

Ca bun cunoscător al tradiţiilor, a publicat şi o broşură intitulată „Date şi reminiscenţe pentru istoria Reuniunii române de cântări şi muzică din Lugoj până la Ion Vidu”, în care a reconstituit trecutul corului lugojean. Pentru interesul purtat muzicii româneşti din Banat, a fost ales preşedinte al Reuniunii române de cântări şi muzică. A fost preşedintele Casinei române din Lugoj, director al filialei lugojene a Astrei, membru a numeroase societăţi româneşti din ţară şi străinătate. Coriolan Brediceanu a fost cel care l-a sprijinit şi pe Traian Vuia în tinereţe, mobilizându-i pe lugojeni să strângă bani pentru construirea primului aeroplan românesc.

S-a stins din viaţă la începutul anului 1909, la doar 59 de ani, şi a fost înmormântat în cimitirul din Lugoj alături de alte personalităţi bănăţene. Fiii săi au ajuns, la rândul lor, personalităţi cunoscute ale Banatului, iar fiica sa, Cornelia, a devenit soţia poetului şi filosofului Lucian Blaga.

Surse foto: enciclopediaromaniei.ro, banaterra, dccpcnjtimis.ro, adevarul.ro.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.