Nu pot să concep cum mai poate cineva, de bunăvoie și nesilit de nimeni, să mai susțină vreun partid sau vreun politician dintre cei care ne-au condus (spre prăpastie) în ultimii 25 de ani. De ideologie nu poate fi vorba, pentru că politicienii noștri n-au așa ceva. Ideologia la partidele de acum e ca și inscripția „Cofetăria Roma” pe frontispiciul unui birt de rockeri, de exemplu. N-are nicio legătură cu realitatea.
În aceste zile de protest, internetul ne permite să vedem cele mai diverse reacții, toate din partea unor oameni care sunt absolut sigur că ei au dreptate.
Dacă mulțimea a strigat „Jos Guvernul!”, sute de voci au acuzat PNL-ul de deturnarea manifestațiilor. Dacă mulțimea a strigat „Jos sistemul!”, sute de voci au acuzat PSD-ul că și-a trimis agitatorii pentru a deturna atenția de la partidul-mamă.
Sunt, însă, oameni pe care-i doare-n cot de ambele. Ei sunt cei care ar trebui să conteze, însă vocile lor sunt greu de auzit în oceanul de manipulare. În plus, sunt și ținta atacurilor „aparatelor de partid”, indiferent din ce parte a eșicherului politic. Sunt ba „huligani violenți”, ba „tineri naivi”, în funcție de cine încearcă să-i minimalizeze.
Au spus-o mai mulți, o spun și eu: treaba conducătorilor e să vină cu propuneri de soluții, pentru asta sunt acolo, iar treaba „străzii” este să-și manifeste aprobarea sau dezaprobarea. Nu vă lăsați reduși la tăcere. Știu că nu sunteți mulți, cei care ați ales să ieșiți în stradă fără să fiți mânați de vreo „ideologie”, doar câteva zeci de mii dintr-o țară de 18 milioane. Dar voi trebuie să vă faceți auziți.
