Ilia, comoara turistică aproape necunoscută din vestul țării. Vezi ce istorie CAPTIVANTĂ...

Ilia, comoara turistică aproape necunoscută din vestul țării. Vezi ce istorie CAPTIVANTĂ are FOTO

0
DISTRIBUIȚI
2. bastionul rosu
Bastionul Roșu

Comuna hunedoreană Ilia a avut, de-a lungul secolelor, o deosebită importanţă strategică. Aşezată pe malul drept al Mureşului, era locul din care, încă din antichitate, se supraveghea transportul sării pe Mureş sau al aurului din Munţii Apuseni, după cucerirea romană.

Originea numelui aşezării

Legenda spune că numele aşezării vine de la un macedonean, pe nume Ilie, care avea sarcina de a administra negoţul pe apă şi uscat, astfel încât locul a fost numit „Târgul lui Ilie”. După o altă variantă, numele localităţii ar proveni de la coloniştii aduşi de romani din provincia Illiricum, care ar fi întemeiat aşezarea, iar o legendă medievală vorbeşte de un fugar, pe nume Ilea, care fugea din calea turcilor.

Cetatea de apărare

În cea de-a doua jumătate a secolului al XVI-lea, când pericolul otoman se făcea din ce în ce mai simţit, dietele Transilvaniei au hotărât ca în jurul cetăţii Ilia, menţionată în documente la jumătatea secolului al XV-lea, să fie construită o fortificaţie bastionară, cu turnuri de observaţie şi creneluri fortificate. Acestea au fost ridicate de principele Transilvaniei, Stefan Báthory, înainte de a părăsi principatul pentru a ocupa tronul Poloniei. Se spune că ar fi existat numeroase tuneluri care legau castelul de cele de la Zam şi Hunedoara şi de cetatea Devei, iar altele ar fi ieşit în munţi, spre Ţara Haţegului, şi că acolo s-ar afla comorile ascunse ulterior de familiile Bethlen şi Nopcea.

După ce a fost ridicată, cetatea a fost înzestrată cu o gardă alcătuită din 30 de persoane, care avea în frunte un căpitan şi un pârcălab, iar Stefan Báthory a adus pe domeniul de la Ilia secui şi polonezi, pentru a-l apăra împotriva turcilor. Înainte de plecare, Stefan Báthory a donat castelul lui Francisc Bethlen, tatăl viitorului principe Gabriel Bethlen. Acesta a continuat lucrările la construcţia castelului din cetate, care fuseseră începute de Stefan Báthory. Acesta a fost ridicat într-un stil renascentist transilvănean la care s-au adăugat ulterior câteva elemente baroce, reşedinţa nobiliară devenind centrul unui întins domeniu din această zonă a Ardealului.

În castel se afla şi o valoroasă bibliotecă, păstrată în parte, cu cărţi aduse din Italia, Polonia şi Ungaria sau scrise de notarii cancelariei transilvane. Castelul a fost refăcut la jumătatea secolului al XIX-lea, în stil romantic, noi lucrări de restaurare fiind întreprinse la începutul secolului trecut, când a fost montată şi o placă pentru a marca locul naşterii unuia cei mai importanţi principi ai Transilvaniei.

Gabriel Bethlen
Gabriel Bethlen

Casa natală a lui Gabriel Bethlen

În acest castel, cunoscut acum sub numele de Bastionul Roşu, care avusese de la bun început destinaţia de locuinţă, se năştea, în jurul anului 1580, Gabriel Bethlen, cel care, după ani de complicate intrigi politice, avea să fie principe al Transilvaniei între 1613 şi 1629. După ce a primit în dar cetatea Hunedoarei, în calitate de comite de Hunedoara, iar mai târziu cetatea Devei, a devenit unul dintre cei mai bogaţi proprietari şi în 1613, cu ajutor otoman, a fost înscăunat principe al Transilvaniei. În războiul de 30 de ani (1618-1648) a întreprins trei campanii împotriva Habsburgilor, socotind că scopul lor este acela de a-şi extinde cuceririle în estul şi sud-estul Europei. Din acest motiv a avut relaţii bune cu domnitorii Moldovei şi Ţării Româneşti, iar la moartea sa, Transilvania era un stat care se bucura de autonomie şi prestigiu.

Alături de inelul bastionar de fortificaţie al cetăţii şi de casa în care a văzut lumina zilei Gabriel Bethlen, a mai fost construit un conac. Spre sfârşitul secolului al XVII-lea, bastioanele şi zidurile de piatră ale cetăţii au fost demolate pentru ca cetatea să nu poată fi folosită ca bază de operaţiuni de garnizoana turcească instalată la Lipova.


O parte din zidurile cetăţii care s-au mai păstrat au fost distruse de inundaţiile din 1970, iar casa natală a lui Gabriel Bethlen, transformată în muzeu, se află acum în curtea spitalului.

Monumente istorice din Ilia

Domeniul de la Ilia a devenit în secolul al XVIII-lea proprietatea familiei Bornemisa, care a demolat turnul de locuinţă şi conacul şi a construit, spre sfârşitul secolului, o magazie de grâne, iar pe la jumătatea secolului al XIX-lea un castel, transformat ulterior în spital.

Castelul Rappaport
Castelul Rappaport

Un alt castel a fost ridicat la Ilia în 1878, de o familie de evrei bogaţi, împreună cu o cafenea, un restaurant şi o popicărie. Este aşa-numitul castel Rappaport, monument istoric încă din secolul al XIX-lea, care aparţine astăzi unei societăţi de turism.

La Ilia se mai află o biserică ortodoxă ridicată în 1792 pe un teren donat de baronul Iosif Bornemisa, pe atunci stăpân al domeniului Ilia, o veche biserică romano-catolică şi biserica reformată din secolul al XVIII-lea, religia calvină având, la acea vreme, foarte mulţi adepţi în zonă.

Sursa foto: wikipedia.org

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.