Statuile care vor fi montate în centrul istoric ca parte a operaţiunilor de reamenjare a zonei au stârnit diverse reacţii din partea timişorenilor. În majoritate, cei care s-au exprimat au opinat că operele de artă nu sunt reprezentative pentru istoricul urbei de pe Bega. Subiectul statuilor opere de artă a fost discutat în această seară la emisiunea PRESSALERT LIVE, unde invitatul moderatorului Dragoş Boţa a fost criticul de artă Gabriel Kelemen. Criticul de artă s-a reîntors, recent, de la New York, unde a participat la unul dintre cele mei importante evenimente de profil.
Vă reamintim că la finele săptămânii trecute primarul Nicolae Robu anunţa că „lucrările la centrul istoric avansează vizibil. Se poate vedea pe Vasile Alecsandri, au apărut şi statuile deja. Este deja montată pe Eugeniu de Savoya statuia numită «Coajă de om», avându-l ca autor pe Mircea Roman, este o statuie din bronz. Se montează astăzi pe strada Carusso statuia numită «Marea Piramidă», autor Mircea Roman. De asemenea, este tot o statuie din bronz. Pe strada Mercy statuia «Supermam», autor Virgil Scripcariu, o statuie tot din bronz. Marţi se va monta pe strada Eugeniu de Savoya statuia «Ansamblu de coloane» care aparţine sculptorului Ion Nicodim şi este din bronz. În Piaţa Libertăţii va fi statuia «De-a telefonul», autor Bogdan Raţă, În Piaţa Unirii va fi opera «Totem», de Mircea Roman, din bronz”.
Întrebat de moderatorul emisiunii cum vede operele de artă amplasate în centrul oraşului, Kelemen a explicat că de-a lungul timpului operelor marilor artişti de renume mondial nu au fost receptate corect de publicul necunoscător.
“Faptul că lumea nu înţelege o lucrare nu înseamnă că ea nu este bună şi nu înseamnă nici că lumea nu are dreptul să opineze. Lumea poate opina, dar pe de altă parte necesită o discuţie deschisă şi poate chiar o mică elevare culturală. Nu e uşor, de exemplu, să înţelegi Oul lui Brâncuşi. Multă lume nu înţelege oul lui Brâncuşi. I se pare că e o simplă sferă şi ce e cu ea. De asemeni, Paul Neagu, care este în faţa Catedralei şi care este o lucrare nonfigurativă este iarăşi greu de înţeles. Multă lume zice domnule, ce e cu scheletul de acolo de inox care pentru mine poate nu înseamnă nimic”.
Concret, despre statuia Supermam, care a stârnit ample reacţii pe reţeaua de socializare Facebook, invitatul a explicat că pe vremuri Piaţa Unirii avea un scop funcţional şi că piaţa baroc a fost creată de arhitectul Şerban Sturdza. “Acum că apare câte o intruziune de genul acesta nu poate decât să apară cu acordul acestor mari dirijori care până la urmă au orchestrat tot ansamblul de acolo. Marii arhitecţi din spate, toţi urbaniştii care au fost de acord cu amplasarea acestor statui au făcut-o intenţionat. De ce au făcut-o? Să pornim de la premiza că au umblat mult prin lume și au văzut multe piețe și se practică, am fost recent în Atlanta, Chicago sau Manhattan unde vezi distorsiuni. Pentru cei neavizați, este ca și cum ai un perete în culori predominante pe ocru, roșu și așa mai departe și ca să scoți în evidență mai tare roșul ce faci? Bagi un punct verde, verde fosforescent. Este accentul care scoate în evidență istoricitatea pieței. Eu așa îl văd”.
