De Ziua Națională, Familia Regală urcă în trenul regal și reface, simbolic, călătoria întâiului rege al țării, Carol I. Conform unui comunicat transmis de la Palatul Elisabeta, Familia Regala a României va călători cu trenul, astăzi, pe traseul Turnu Severin – București, în semn de omagiu adus regelui Carol I, la 150 de ani de la venirea acestuia în țară. Trenul regal parcurge județele Mehedinți, Dolj, Olt și Dâmbovița, și își încheie călătoria în gara București – Băneasa.
Un tren cu detalii și accesorii scumpe
Fabricat la uzinele Ernesto Breda / Construzioni Meccaniche Milano, trenul a intrat în serviciul Casei Regale a României în iunie 1928. Construite pentru o viteză maxima de 160 km/h, conform normelor internaționale din epocă, vagoanele sunt finisate cu materiale scumpe: piele de Cordoba pentru scaunele și fotoliile din saloane, furnir de nuc și trandafir pentru mese și unele lambriuri din aceleași saloane ale vagoanelor. Lămpile și oglinzile din Salonul Regal sunt din sticlă de Murano și cristal de Boemia, iar din alabastru de Grecia au fost realizate statuete și obiecte decorative.
Regele Mihai I a plecat în exil la bordul acestui tren
Trenul Regal a avut o istorie interesantă, nu numai în viața Familiei Regale, dar și în cea a conducătorilor comuniști ai țării. Dacă în 1940 trenul pornește spre Chișinău, avându-i la bord pe Regele Carol al II-lea și pe Principele Mihai I pentru a petrece Boboteaza în mijlocul ostașilor de la granița de răsărit și a populației din Basarabia, în ianuarie 1948, devenit între timp rege, Mihai I, ia, în vagonul restaurant al trenului, ultimul prânz în calitatea sa de monarh al României, la plecarea în exil.
Trenul preferat de Dej și Ceuașescu pentru mers la partide de vânătoare împreună cu alți șefi de state
Până în anul 1977, Trenul Regal devine tren prezidențial. Tot în vagonul restaurant s-au purtat, în toamna anului 1955, discuțiile privind plecarea trupelor sovietice din România, între Nikita Hrusciov, conducătorul Uniunii Sovietice și Gheorghe Gheorghiu-Dej, în timp ce călătoreau spre norul Transilvaniei, spre o partidă de vânătoare.
Și tot cu ocazia unei vânători, nouă ani mai târziu, în vagonul salon al trenului, Nicolae Ceaușescu a tranșat problemele româno – iugoslave cu Iosip Broz Tito. În august 1975 în vagonul regal au servit micul dejun Ceușescu și președintele Statelor Unite, Gerard Ford, împreună cu secretarul de stat Henry Kisinger care au călătorit spre Sinaia, ocazie cu s-a hotărât acordarea României „Clauzei Națiunii celei mai favorizate”.
Todor Jivkov (1976), Leonid Brejnev (1976), Erik Honecker (1977) au călătorit cu Trenul Regal în calitate de invitați ai dictatorului Ceuașescu la diverse partide de vânătoare.
Din 1978, șeful statului a folosit un alt tren de protocol, fabricat la Arad. După Revoluție, vechiul tren a fost restituit Familiei Regale.
Carol I a ajuns incognito în România
După o călătorie incognito cu trenul, pe ruta Duseldorf – Bonn – Freiburg – Zurich – Viena – Budapesta, în vagoane „puturoase” după cum însuși le-a denumit, de clasa a II-a, pe data de 8 mai 1866, Carol I a ajuns la Baziaş. Aici s-a îmbarcat pe un vapor dunărean care l-a dus până la graniţa cu România. Călătorea sub un paşaport fals în care figura drept cetăţean elveţian şi, deghizat, a luat din nou trenul, până la București. Între Germania şi Austria exista la acea data o stare conflictuală.
La 10 Mai 1866, Carol a sosit la Bucureşti, fiind întâmpinat de mulţimea entuziastă. El a depus jurământul în faţa Parlamentului, devenind principe al României (până la 10 mai 1881, când România devine regat), după care devine rege. Această zi a fost Sărbătoarea Naţională a Regatului României până în 1947.
