În vestul României, între oraşul Arad şi graniţa maghiară, de-a lungul râului Mureş, pe o suprafaţă de peste 17 hectare se întinde o luncă mărginită de localităţile Cenad, Nădlac şi Arad şi înconjurată de mai multe sate. Aici se află o pădure întinsă şi deasă, un adevărat parc natural a cărui viaţă sălbatică, cu habitate variate şi unice, se ridică la exigenţele tuturor amatorilor de turism ecologic. Este o zonă inundabilă între digurile şi terasele care mărginesc albia râului şi adăposteşte un ecosistem tipic de zonă umedă cu ape curgătoare şi stătătoare, cu păduri şi zăvoaie, în care cuibăresc peste 200 de specii de păsări, multe protejate la nivel internaţional. Parcul natural lunca Mureşului a fost inclus pe lista zonelor umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor de apă. Un posibil traseu prin această rezervaţie este între Arad şi zona Bezdin, prin rezervaţia naturală Prundul Mare, chiar prin inima parcului din lunca Mureşului.
O pădure aproape virgină
Traseul ocoleşte un braţ mort al Mureşului acoperit cu stuf şi ochiuri de apă, luciul apei fiind acoperit din primăvară până toamna de nuferi albi şi galbeni. Pe drumul spre Mureş se întâlnesc specii de amfibieni, reptile şi păsări specifice unui ecosistem de zonă umedă, o pădure deosebit de frumoasă de stejar şi frasin în care sălăşuiesc diferite păsări şi animale sălbatice şi în care intervenţia omului a fost oprită cu desăvârşire. Pădurea Bezdin, ecosistem aproape virgin rar întâlnit în câmpia de vest a României, uimeşte, în primul rând, printr-o vegetaţie luxuriantă, cu flori viu colorate presărate peste tot, toamna se întâlneşte prin tot locul viţa sălbatică plină cu ciorchini cu boabe negre, puternic aromate iar în capriciosul anotimp al iernii pot fi întâlnite ciurdele de lopătari şi cerbi sau diferite păsări aşezate pe ramuri, care sunt ascunse privirilor în celelalte anotimpuri.
Specii indigene şi exotice
O mare varietate de specii indigene se întâlnesc în pădurea din lunca Mureşului, de la carpen, anin negru, cer, plop alb sau negru, salcie albă sau ulm de câmp, până la păr şi măr pădureţ, paltin, tei argintiu sau teiul cu frunza mare. Nu lipsesc nici specii exotice, precum chiparosul de baltă, ienupărul de Virginia, stejarul roşu, nucul american, plopul euroamerican sau mălinul american, dudul alb, salcâmul japonez, arborele de plută, arţarul şi frasinul american.
Observatorul Prundul Mare
Mureşul, plin de insule mai mari sau mai mici, oferă posibilitatea unei plimbări cu barca, într-un peisaj cu raţe sălbatice, stârci cenuşii, egrete albe, cormorani şi chiar vidre iar sălbăticia peisajului, plimbarea pe o insulă îi îndeamnă pe mulţi să creadă că se află într-un loc foarte îndepărtat de civilizaţie. Pe malul stâng al Mureşului, pe raza comunei Secusigiu, se află observatorul Prundul Mare, cu o platformă la înălţimea de patru metri, amplasat într-un braţ mort al Mureşului şi de unde pot fi observate cu uşurinţă animalele care trăiesc în aceste locuri. Izolat fonic şi termic, turiştii pot vedea în condiţii confortabile, chiar în cele mai neprielnice condiţii meteorologice, diferite animale sălbatice în libertate, de la ciute cu iezi sau cerbi până la familii de mistreţi sau căprioare, în funcţie de anotimpul ales pentru vizitarea acestei zone, iar în timpul iernii, observatorul se poate încălzi. Timpul ideal de observare a mamiferelor mari este la asfinţitul soarelui şi intervalul optim de aşteptare este de două ore, pentru ca şansele de a le vedea în apropierea observatorului să fie mai mari.
Pădurea de pe mal, în forma unei galerii, oferă condiţii bune de cuibărit şi pentru unele specii de păsări rare, cum ar fi egreta mică, şoimul dunărean, acvila ţipătoare, barza neagră, bufniţa sau ciuful, mai ales în lacul Bezdin, o acumulare de apă într-un braţ mort al Mureşului.
Mănăstirea Bezdin
În mijlocul unui peisaj superb se află şi o veche biserică, mai puţin cunoscută dar unică în felul ei, una dintre puţinele mănăstiri ortodoxe sârbe din România, în apropierea şoselei care leagă Aradul de Periam. Mănăstirea, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, are 20 de camere pentru turişti şi pelerini şi este îngrijită de o măicuţă. Construcţia mănăstirii a început în 1539 şi cu toate că a fost incendiată de turci în vremea în care au stăpânit Banatul, nu a fost părăsită de călugări. Aceştia au ridicat o bisericuţă de lemn în care au slujit până la reconstruirea bisericii arse, în 1690.
Pe acest traseu care străbate lunca Mureşului excursiile pot avea un caracter organizat, cu plecare din Arad, durata programului de vizitare fiind de şase ore.
Surse foto – infopensiuni.ro, festivaluri-romanesti.ro, secondglobe.com, romaniaturism.com, europarc.ro, adevărul.ro
