Lipova, oraşul de pe Mureş de care mai aparţin localităţile Radna şi Şoimoş, unde se află mănăstirea Maria Radna şi vestita cetate, este atestat documentar încă de la începutul secolului al XIV-lea şi a fost râvnit, din secolul al XVI-lea, atât de otomani cât şi de habsburgi, căci reprezenta un important loc strategic şi centru comercial, precum şi un punct de control al transportului pe apă.
Singurul bazar turcesc din România
La Lipova se păstrează unul din puţinele vestigii turceşti rămase din perioada în care aşezarea s-a aflat sub stăpânirea otomană, în cea de-a doua jumătate a secolului al XVI-lea şi apoi, din 1613 până în 1718. Este bazarul turcesc, construit spre jumătatea secolului al XVII-lea, în cea de-a doua perioadă a stăpânirii turceşti asupra Lipovei, şi impresionează şi acum prin dimensiunile sale. Cele opt coloane rotunde legate între ele prin arcade delimitează un culoar unde erau expuse mărfurile şi în care se desfăşura negoţul propriu-zis. Pe faţadă se află un fronton decorativ, de formă triunghiulară, în interiorul căruia se găsesc cinci discuri ceramice. O uriaşă pivniţă în care se depozitau mărfurile se păstrează şi acum sub bazar. Aici veneau negustori din Imperiul Otoman, Ţările Române şi cele ale Europei Centrale pentru a-şi vinde produsele în bazar. Acest monument istoric de interes naţional, unic în România, a fost relativ bine păstrat mai bine de trei secole, o degradare accentuată fiind vizibilă mai ales în ultimii ani. Spaţiile din bazar au devenit proprietate privată şi, din păcate, noii proprietari – mici întreprinzători interesaţi cel mult de marfa turcească căutată acum – nu manifestă nici un interes pentru punerea în valoare a acestei clădiri istorice, amenajând spaţiile potrivit unor gusturi îndoielnice, asupra cărora administraţia locală nu a impus nici un control. Tot de pe vremea turcilor s-a păstrat şi un sistem de canalizare, încă în stare de funcţionare. Călătorul turc Evliya Çelebi descria cetatea ca pe una dintre cele mai mari şi dezvoltate din zonă, în care existau cinci geamii, case acoperite cu şindrilă şi multe vii, străzi pavate cu scânduri şi mai multe prăvălii. Dacă acest monument, care figurează şi în catalogul monumentelor turceşti din lume, ar fi pus în valoare, ar putea deveni o importantă atracţie turistică a oraşului de pe Mureş.
Casa Sever Bocu – muzeul oraşului
Castelul Misici, construit la sfârşitul secolului al XVIII-lea, a fost cumpărat în 1922 de Sever Bocu, ilustru reprezentant al Partidului Naţional Român şi apoi al Partidului Naţional Ţărănesc, de la fiii lui Athanasie Misici iar în 1930 l-a renovat în întregime. Clădirea, important edificiu arhitectural construit iniţial sub influenţa barocului târziu, a fost refăcută cu influenţe rococo iar camerele au fost decorate cu o eleganţă deosebită şi un bun-gust desăvârşit. Se păstrează şi astăzi candelabrele de cristal şi sticlă de Murano, minunatele sobe de teracotă şi porţelan, şemineul din marmură de Carrara, tapiseria pereţilor, parchetul de lemn cu remarcabilele decoruri, oglinzile vieneze şi decoraţiunile cu foiţă de aur, precum şi obiecte de valoare care i-au aparţinut lui Sever Bocu. Tot el este cel care a adăugat pe faţada castelului, între cele două lampadare, o scenă copiată de pe Columna lui Traian. Arestat în 1950, Sever Bocu şi-a sfârşit zilele un an mai târziu, în închisoarea de la Sighet, iar castelul a devenit, în 1953, muzeul oraşului. Acesta găzduieşte artă feudală, colecţii de artă plastică şi decorativă private, donate de Vasile Varga şi Eleonora Costescu, şi un fond remarcabil de carte românească veche. O sală îi este dedicată lui Sever Bocu, iar altele pot fi văzute obiecte care ilustrează istoria oraşului cât şi arta etnografică de pe întreaga vale a Mureşului.
Şcoala românească şi bisericile ortodoxe
În piaţa centrală din Lipova se mai poate vedea vechea şcoală romînească, a cărei arhitectură păstrează elemente ale stilului baroc, şi care a fost una din primele şcoli româneşti de la începutul secolului al XIX-lea. Biserica ortodoxă “Adormirea Maicii Domnului” a fost construită în mai multe etape, începând cu secolul al XIV-lea şi păstrează şi astăzi urme ale artei feudale. Stilului bizantin iniţial i-au fost adăugate elemente rococo şi baroce la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Tot atunci a fost ridicată şi biserica ortodoxă “Buna Vestire”, care a fost pictată în secolul al XIX-lea de vestitul pictor bănăţean Nicolae Popescu. Oraşul e legat de Radna şi Şoimoş, aflate pe celălalt mal al Mureşului, printr-un pod metalic cu o lungime de 144 de metri, construit de austro-ungari în 1896.
Apa minerală şi băile Lipova
La doar trei kilometri de oraş se află şi staţiunea balneo-climaterică Lipova, ale cărei ape sunt recomandate pentru afecţiuni ale tubului digestiv şi probleme cardio-vasculare. Staţiunea a fost construită cu mai bine de un secol în urmă, după ce apa minerală a fost descoperită la începutul secolului al XIX-lea, în mijlocul unei păduri, de nişte ciobani însetaţi.
După anul 1900, când izvoarele de apă minerală aparţineau băncii Gloria din Lipova, apa a început să fie îmbuteliată şi comercializată, în 1928 a fost medaliată cu aur la o expoziţie din Bucureşti iar Borvizul de Lipova a devenit în anii interbelici furnizorul Casei Regale. Staţiunea de tratament se înfiinţase încă din 1892, zece ani mai târziu a început construcţia pavilioanelor pentru cazare iar în 1905 s-au ridicat cele pentru vane şi băi calde. În anii interbelici a fost construit şi bazinul de înot. Staţiunea s-a extins şi în anii comunismului iar apa de Lipova e căutată şi astăzi pentru proprietăţile ei.
